Linkuri accesibilitate

Țară în service | Primarul, tricoul și termoficarea. Cum a rămas Capitala Aurului Negru - Ploiești, fără căldură


Centrala de la Brazi a funcționat ani buni ca anexă a Rafinăriei cu același nume. Înainte de '89 era o sursă pentru apa caldă și căldură pentru locuitorii orașului.

De o lună și jumătate, Ploieștiul nu are căldură și apă caldă și nici vreo perspectivă clară asupra momentului când alimentarea va fi reluată. În octombrie 2021, firma care asigura energia termică a anunțat că se retrage, iar timp de 10 luni, Primăria și Consiliul Județean nu au reușit să găsească nicio soluție viabilă.

Orașul Aurului Negru, care asigura o treime din combustibilul necesar nemților în cel de-Al Doilea Război Mondial cu cele 15 rafinării care înconjurau orașul, care găzduiește încă trei din cele patru rafinării din România, nu este capabil să asigure căldura pentru ploieșteni, după ce firma care a asigurat aproape 20 de ani termoficarea a plecat, iar autoritățile nu au avut timp să găsească o soluție solidă.

De la căldura gratis, la calorifere închise

Înainte de 1989, Ploieștiul se alimenta din apa reziduală rezultată în procesul de cogenerare de la Rafinăriile Brazi și Teleajen. O dată cu producerea de energie electrică din arderea de gaz sau păcură se producea și abur. Acesta se transforma în apă caldă și căldură care, prin cei 100 de kilometri de conducte, ajungeau la locuitori. Încălzirea nu costa practic nimic, chiar dacă ajungea în oraș cu program.

După Revoluție, centralele termice ale orașelor, desprinse de platformele industriale de care erau legate, au devenit parte a unei societăți de stat - Termoenergetica, aflată în subordinea Ministerului Energiei.

Conductele locale, numite secundare, au trecut la primării, care aveau obligația să le întrețină și să le modernizeze. Aceasta până în anii 2000 când, în urma unui proces de descentralizare, autoritățile locale au început să preia și structura care producea energia termică.

Importanța Ploieștiului în industriile prelucrătoare de gaze și petrol

  • La Ploiești a fost înființată prima rafinărie din România, pe strada Buna Vestire.
  • În decembrie 1856, începe construcția primei Fabrici de Gaze la Ploiești, a lui Marin Mehedințeanu.
  • București a fost, în 1957, primul oraș din lume iluminat cu gaz lampant de la Ploiești cu proprietăți ieșite din comun - era inodor, incolor și ardea cu flacără constantă.
  • 1880 - este fondată Astra Română - o nouă rafinărie la marginea Ploieștiului.
  • Până la cel de-Al Doilea Război Mondial, la Ploiești funcționau 14 rafinării.
  • Prima și singura universitate specializată în domeniu - Universitatea de Petrol și Gaze este înființată la Ploiești în 1948.

Emil Calotă a fost primar al Ploieștiului între 2000 și 2008. A fost cel care a implementat programul de modernizare a conductelor secundare ale orașului printr-un sprijin de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) contractat de predecesorul său.

A fost și cel care a asistat la trecerea Termocentralei Brazi de la Termoenergetica la Consiliul Județean. Emil Calotă explică pentru Europa Liberă cum a ajuns ca producătorul de termoficare și rețeaua să fie împărțite între Consiliul Local și Consiliul Județean.

„Pe vremea aceea exista o înțelege bună între Consiliul Județean și Primăria Ploiești, spre deosebire de ce e acum, și a existat o gândire care a făcut posibil un sistem integrat de management, care să conducă unitar producția, transportul, distribuția si furnizare pentru a elimina costurile intermediare”, explică Emil Calotă.

El spune că autoritățile locale au fost norocoase: preluaseră niște echipamente performante, modernizate. „Nu contează proprietarul, ci ca costurile exploatării, întreținerii, reparației și, mai ales modernizării, sunt enorme și nu le poate susține bugetul orașului Ploiești și de aceea s-au împărțit, în ideea de partajare a costurilor.”

În 2003, Emil Calotă a fost cel care semna contractul cu Dalkia Ploiești, actuală Veolia Energie Prahova, pentru ca firma să se ocupe de livrarea de energie termică în oraș.

„15 ani trebuia să funcționeze sistemul cu condiția să nu existe debranșări. Apoi, trebuia gândit altceva”, explică Emil Calotă.

Conform unui raport al Comisiei Europene din 2015, Ploieștiul era pe locul cinci în România ca număr de apartamente alimentate din sistem centralizat, după București, Timișoara, Oradea și Craiova. Numărul de locuitori care primeau căldură din sistem termoficat este de 120 de mii. Păstrarea numărului de clienți era vitală pentru menținerea în parametri optimi a contractului. În 2022, înainte de închiderea căldurii, numărul celor branșați la rețeaua centralizată era cam același.

În 2017, la dezbaterea „Orașele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor SMART pentru Ploiești”, președintele Klaus Iohannis spunea că „Ploiești este capitala de tradiție a industriei petrolului și gazului și a învățământului superior în acest domeniu. Există deja expertiză și capital uman într-un domeniu economic extrem de competitiv - o garanție a unui mediu economic local puternic și cu mare potențial de dezvoltare”.
În 2017, la dezbaterea „Orașele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor SMART pentru Ploiești”, președintele Klaus Iohannis spunea că „Ploiești este capitala de tradiție a industriei petrolului și gazului și a învățământului superior în acest domeniu. Există deja expertiză și capital uman într-un domeniu economic extrem de competitiv - o garanție a unui mediu economic local puternic și cu mare potențial de dezvoltare”.

În 2019, pentru că Primăria, condusă de un liberal, și Consiliul Județean, condus de un social-democrat, nu s-au înțeles să facă o asociere care să atragă fonduri europene pentru modernizarea termoficării, fostul primar al Ploieștiului, Adrian Dobre, a prelungit contractul cu Veolia până pe 15 mai 2022.

El a pasat rezolvarea problemei în curtea următorilor primari și președinți de Consiliu Județean. Planul de a avea o termoficare modernă în cei 15 ani de contract al Veoliei eșuase.

Închiderea căldurii și eșecul noii licitații

Cu contractul prelungit, totul a mers bine până în octombrie 2021 când, cu șapte luni înainte ca Veoliei să îi expire termenul din înțelegerea prelungită pentru livrarea energiei termice, compania anunța autoritățile rezilierea contractului de furnizare a energiei termice. O reziliere înainte de termen, ca urmare a „dezechilibrelor financiare”.

Compania susținea că Primăria Ploiești are la ea o datorie de aproape 50 de milioane de euro. Banii reprezentau contravaloarea subvenționării gigacaloriei pentru mulți ani. Firma anunță că va mai livra agent termic până în martie 2022.

​Cu șase luni înainte, Consiliul Local și Consiliul Județean reușiseră însă imposibilul guvernării locale precedente - să înființeze Asociația de Dezvoltare pentru rezolvarea problemei termoficării - ADI Termo Prahova al cărui director este desemnat fostul primar liberal al municipiului Câmpina - Horia Tiseanu.

Consiliul Director al Asociației este dominat de reprezentanții Consiliului Județean, care dețin majoritatea și impun conducerea.

ADI Termo Prahova urma să aleagă noul furnizor de energie termică, dar și să se ocupe de atragerea de fonduri europene pentru reabilitarea întregului sistem de furnizare a agentului termic. Programul de modernizare era, teoretic, repus în plan.

Pe 12 ianuarie 2022, la trei luni de la informarea de retragere a Veoliei, ADI Termo Prahova publică anunțul pentru concesionarea serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiul Ploiești, în sistem centralizat.

Compania Veolia a exploatat timp de 19 ani sistemul de producere și distribuție a energiei termice către oraș.
Compania Veolia a exploatat timp de 19 ani sistemul de producere și distribuție a energiei termice către oraș.

Pe 14 martie, după o serie de schimburi de clarificări cu firma care dorea contractul, asocierea dintre GEOTHERM DISTRIBUTION S.A și GAS & POWER TRADING SRL este declarată câștigătoare a contractului. Una dintre condițiile impuse de contractant era ca firma să mai fi distribuit agent termic într-un oraș. Indiferent de mărimea lui.

Cele două firme au înființat o altă societate comercială - Termoficare Prahova care ar fi trebuit să se ocupe, tot în sistem integrat, de furnizarea de energie termică și apă caldă în oraș.

Orașul Ploiești este astăzi unul dintre cele mai dinamice noduri industriale și logistice din România. Și asta cred că explică ambiția sa de a deveni un oraș smart, în care toate resursele sunt folosite pentru creșterea calității vieții cetățenilor săi, un oraș similar celor pe care le admirăm în Europa și în restul lumii.

Geotherm Distribution S.A este o firmă deținută în proporție de 85% de Green Tech Internațional S.A.și de un acționar persoană fizică. În Green Tech International este acționar majoritar cu 87% firma elvețiană Alpeurope Investments GMBH. Geotherm Distribution se ocupă de furnizarea de abur și aer condiționat și a avut o cifră de afaceri de 4 milioane de lei în 2021, realizată cu 14 angajați.

Conform prezentării de pe propriul site, Geotherm Distribution operează trei sonde de apă geotermală în județul Vâlcea, cu combustibili gazoși asociați, apă utilizată pentru consum menajer și în bazine de apă termală de agrement.

Celălalt participant al asocierii, Gas&Power Trading SRL este deținută în proporție de 100% de omul de afaceri cu cetățenie americană Peter Brown. Firma a avut o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri din 2020 în 2021, de la 12 la 109 milioane de lei. Are ca obiect principal de activitate comercializarea combustibililor gazoși prin conducte, iar anul trecut a avut un profit de 27 de milioane de lei cu doar 6 angajați.

Pe 24 martie 2022, deși exista un câștigător al licitației, Consiliul Local Ploiești votează, cu majoritate, asigurarea furnizării energiei termice de către Veolia Energie Prahova S.R.L. până pe 13 mai 2022.

Pe 14 mai, noua societate înființată de cele două firme câștigătoare - Termoficare Prahova S.A.începe furnizarea apei calde în Ploiești. O face doar două luni, timp în care cere Consiliului Județean să îi pună la dispoziție documentația pentru o parte dintre instalațiile și cazanele pe care le preluase și pe care urma să le exploateze.

Pe 29 iulie, în ședința Consiliului Local Ploiești, societatea Termoficare Prahova S.A. anunță că va sista furnizarea apei 30 de zile pentru reparații la Cazanul de Apă Fierbinte nr.2 din cadrul CET Brazi. Cazanul 2 era folosit în special pentru furnizarea de apă caldă pe timpul verii.

Ploiești fără căldură și apă caldă în septembrie 2022
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:26 0:00

Cinci zile mai târziu, președintele CJ Prahova anunță rezilierea contractului cu Termoficare Prahova pentru că nu și-a respectat angajamentele, în aceeași zi în care directorul ADI Prahova este demis. Amândouă deciziile nu produc însă efecte juridice imediate. Conform contractului, firma nou-înființată nu poate pleca decât după 90 de zile, adică pe 2 noiembrie, iar directorul intră într-un preaviz de 45 de zile.

Consiliul Județean, Primarul și Consiliul Local trebuie să găsească o nouă soluție împreună, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Și să împartă și vina, și furia locuitorilor.

Cum încearcă Județul să paseze problema la Primărie

Struțo-cămila încălzirii termice se întoarce acum împotriva celor care visau la o soluție comună. Ei încearcă să arunce cartoful fierbinte al apei reci, de la unii la alții. Conform împărțirii pe traseu, Primăria avea proprietatea conductelor secundare, iar Consiliul Județean se ocupa de instalațiile de producere a energiei termice și de conductele primare.

Acum, CJ e de acord să dea Primăriei și Consiliului Local și cazanele, să se ocupe aleșii locali, nu cei județeni, de toată problema, pentru că e problema orașului. Consilierii locali au fost de acord în principiu, dar, printr-un amendament, au decis să accepte cazanele doar dacă funcționează în condiții optime.

Cazanul de Apă Fierbinte 2, cel care asigura necesarul de apă pe perioada verii a intrat în reparații la 1 august.
Cazanul de Apă Fierbinte 2, cel care asigura necesarul de apă pe perioada verii a intrat în reparații la 1 august.

Cum nu mai funcționa niciunul, Consiliul Județean Prahova a alocat 3 milioane de lei, la final de august, prin rectificare bugetară. Vicepreședintele CJ Prahova, Cristian Apostol, spune că banii au fost alocați, după rezilierea contractului cu operatorul, pentru repararea instalațiilor din CET Brazi.

„Din ce știu eu, zilele acestea se va semna contractul în urma procedurii care s-a demarat deja”, a declarat el în cadrul unei întâlniri publice organizate miercuri pe această temă.

Reparația cazanelor fusese începută de societatea nou constituită, Termoficare Prahova, imediat după ce anunțase că sistează pentru 30 de zile furnizarea de apă caldă în Ploiești, susține președintele asociațiilor de proprietari ploieștene, Eugen Cristescu.

Promiteau că, într-un ritm de lucru de 6 zile pe săptămână, lucrarea urma să fie finalizată în 30-35 de zile. Președintele Uniunii Asociațiilor de Proprietari din Ploiești explică de ce lucrarea a rămas în aer.

„Problema a fost că s-a oprit lucrarea chiar în ziua în care au fost notificați că li s-a reziliat contractul. Acea reziliere nu trebuia făcută, trebuia lăsat contractul, făcute reparațiile și apoi transferat către primărie, într-o perioadă mai lungă.”, explică Eugen Cristescu.

Aceeași societate notificase Consiliul Județean cu o lună înainte că intenționează să cumpere sau să închirieze două cazane mari pentru a asigura agentul termic suplimentar. Și această înțelegere a rămas în aer.

Primarul și tricoul împotriva colegului de partid

În confruntarea dintre Consiliul Județean și Primărie, edilul-șef al Ploieștiului, Andrei Volosevici, a ieșit la luptă cu toate instrumentele. Ca să îi convingă pe ploieșteni că cei de la Consiliul Județean sunt responsabili de livrarea apei calde, la fiecare întâlnire publică poartă tricouri pe care scrie „Dumitrescule, dă drumul la apă caldă”.

La orice întâlnire publică, primarul Ploieștiului, Andrei Volosevici, poartă tricoul în care îi cere președintelui CJ, Iulian Dumitrescu, să dea drumul la căldură.
La orice întâlnire publică, primarul Ploieștiului, Andrei Volosevici, poartă tricoul în care îi cere președintelui CJ, Iulian Dumitrescu, să dea drumul la căldură.

Iulian Dumitrescu este președintele Consiliului Județean Prahova și coleg de partid cu Andrei Volosevici. Au candidat amândoi pe listele PNL. Promiteau să „construiască împreună”. Prahova și Ploieștiul.

Au luat-o însă în direcții diferite. Atât de diferite că, după ce orașul a rămas fără apă, nu au reușit să stea la aceeași masă și să ajungă la o soluție. Volosevici nu s-ar opune preluării Termocentralei și întregului angrenaj de căldură. Ar vrea, în același timp, și organizarea unei noi licitații pentru găsirea unei unei alte firme care să se ocupe de problemă.

Doar că de noua licitație se ocupă ADI Termo Prahova care, controlată majoritar de Consiliul Județean, nu reușește să strângă Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) și să decidă ceva. Iulian Dumitrescu nu a răspuns solicitării Europei Libere de a preciza motivul întârzierii convocării AGA.

Andrei Volosevici și Iulian Dumitrescu în campania electorală când voiau să obțină voturi împreună.
Andrei Volosevici și Iulian Dumitrescu în campania electorală când voiau să obțină voturi împreună.

Trecerea cazanelor de la Consiliul Județean la Primărie nu pare să fie cea mai inspirată soluție. O spune fostul primar Emil Calotă, în prezent consilier județean.

„Formula de management integrat presupunea un operator performant, capabil să opereze astfel de sisteme, cu experiență și mai ales cu capacitate financiară. De ce? Capitalul necesar doar pentru operarea termocentralei (doar producția de energie termică, fără distribuție) pe o lună a termocentralei înseamnă în acest moment, circa 80-90 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 20 de milioane de euro pe lună în condițiile în care tot bugetul orașului este undeva la 150 de milioane de euro”, explică Emil Calotă pentru Europa Liberă.

El spune că, pe lângă banii pentru funcționare primăria ar trebui să plătească și tariful pentru subvenție.

Mai sunt soluții pentru la iarnă?

Aparatura care se află acum în Termocentrala de la Brazi are autorizațiile ISCIR expirate sau pe cale de a expira, a declarat pentru Europa Liberă directorul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat Brașov. Aceasta este instituția care se ocupă de avizarea tuturor instalațiilor pe teritoriul județului Prahova.

Dan Rizea spune că o soluție de compromis ar fi ca, până la repararea și reautorizarea unora dintre instalațiile vechi, procedură care ar putea dura cel puțin trei luni, autoritățile să se gândească la închirierea a două cazane suplimentare.

Conectarea lor la sistemul de termoficare și autorizarea ar dura cel puțin trei săptămâni.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG