Linkuri accesibilitate

Noi probleme cu banii din PNRR. Ce reforme trebuie să facă România în două săptămâni ca să primească 2,7 miliarde de euro


Comisia Europeană cere Guvernului României să facă o serie de reforme pentru ca cererea de finanțare cu numărul 3 să fie aprobată.
Comisia Europeană cere Guvernului României să facă o serie de reforme pentru ca cererea de finanțare cu numărul 3 să fie aprobată.

Cele 2,7 miliarde de euro din a treia cerere de finanțare din PNRR transmisă de România în decembrie riscă să fie blocată. Guvernul încă nu a îndeplinit mai multe cerințe ale Comisiei Europene. Bruxellesul cere rezolvarea lor până la finalul lunii martie pentru livrarea fondurilor.

Cea de-a treia cerere de finanțare solicitată de România, în valoare de 2,7 miliarde de euro, riscă să fie blocată, transmite G4media, citând surse guvernamentale.

Banii riscă să fie blocați deoarece Comisia Europeană impută Guvernului României neîndeplinirea unor reforme importante (jaloane).

Obiectivele au legătură cu:

  • reformarea unor instituții precum Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS);
  • modul de numire al conducerilor unor companii de stat din domeniul energiei, inclusiv AMEPIP - superagenția de monitorizare a tuturor companiilor de stat, înființată anul trecut;
  • pragul de impozitare al microîntreprinderilor a scăzut anul trecut la „doar 500.000 de euro” și nu mai mult.

România a trimis pe 15 decembrie cea de-a treia cerere de finanțare din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar urma să fie aprobată în această lună.

PNRR este programul strategic de revitalizare economică post-Covid inițat de Comisia Europeană, prin care România a contractat fonduri în valoare totală de 28,2 miliarde de euro.

13,6 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, iar restul - împrumuturi în condiții mai avantajoase decât cele negociate de fiecare țară în parte.

România a încasat până acum 9,1 miliarde de euro - prin două cereri de plată și fonduri de pre-finanțare.

Termenul pentru aprobarea cererii nr. 3 de finanțare ar fi fost fixat pentru 16 martie, mai scria G4Media, însă surse de la Comisia Europeană (CE) au declarat pentru Europa Liberă că termenul procedural pentru soluționarea noii cereri de plată este finalul lunii.

„Mai sunt aspecte de clarificat la plata a treia”, a precizat un oficial al CE pentru Europa Liberă, menționând că instituția își va oferi poziția cu privire la solicitarea de plată a celor 2,7 miliarde de euro până în 31 martie.

Chiar și așa, cele două săptămâni rămase până la finalul lunii lasă puțin spațiu statului pentru a „rezolva” aspectele semnalate de la nivel european.

Ministru: Nu e un blocaj

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) Adrian Câciu a declarat miercuri că cererea de plată numărul 3 nu este blocată, că autoritățile române sunt în permanent dialog cu cele europene și că „ne așteptăm la finalizarea cu succes a procesului și intrarea banilor aferenți CP3 în bugetul țării.”

Nu este prima dată când sunt probleme la virarea tranșelor de bani acordate României, asta deoarece sunt condiționate de îndeplinirea unor reforme asumate de către guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sunt peste 500 astfel de ținte pe care România trebuie să le atingă până în august 2026.

La fel s-a întâmplat și la a doua cerere de plată, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro (din care fusese plătit un avans de 18%), MIPE infirmând și atunci cu privire la riscul blocării banilor.

Atunci, România risca să piardă 140 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii a două jaloane legate de investiții în Energie și a pierdut în cele din urmă peste 50 de milioane de euro, conform unor precizări ulterioare ale Ministerului.

Jaloanele care au dus la pierderea de fonduri nu au fost îndeplinite nici acum, reclamă Comisia Europeană. Este vorba de finalizarea semnării contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW şi de semnarea de contracte de cogenerare cu eficienţă înaltă, pe încălzire centralizată şi gaz.

De asemenea, forul european ar fi constat că Ministerul Energiei nu a respectat criteriul transparenţei la toate companiile din subordine.

În declaraţia de miercuri, ministrul Adrian Câciu nu a oferit detalii despre problemele semnalate de Comisia Europeană.

În cazul actualei cereri de plată, cu numărul 3, Europa Liberă a adresat întrebări suplimentare Guvernului și MIPE. Cele două instituții încă nu au oferit lămuriri.

„E maximum cât am putut face”

Un aspect reproșat de Comisia Europeană ar fi faptul că România nu a scăzut suficient pragul privind încadrarea în impozitul pe venit al microîntreprinderilor.

În 2023, Guvernul a decis printr-un pachetul de măsuri fiscal-bugetare că microîntreprinderile cu cifră de afaceri între 500.000 - 1 milion de euro plătesc impozit pe profit de 16% și nu 1% din cifra de afaceri.

Comisia cere ca acest prag să scadă sub 500.000 de euro și spune că, până la final de an, ar trebui scăzut din nou.

Întrebat cu privire la această cerință, ministrul Economiei, Radu Oprea, declară într-un interviu pentru Europa Liberă că autoritățile au făcut maximum cât s-a putut anul trecut pe această temă.

„Am obținut un maxim posibil pentru acea dată, de a avea impozitul pentru pragul de 500.000 de euro, nu un milion cum era înainte, fapt care nu afecta un număr atât de mare de companii, pentru că cele mai multe sunt în această plajă (de cifră de afaceri până la 1 milion de euro, n.r.)”, a spus Radu Oprea.

Coaliția de guvernare PSD-PNL a stabilit că, după aprobarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare în 2023, în acest an electoral nu vor fi noi creșteri de taxe și impozite, a adăugat el.

Ministrul social-democrat a mai spus că dialogul cu mediul de afaceri pe tema fiscalității trebuie reluat în acest an.

Interviul integral cu ministrul Radu Oprea va fi publicat joi dimineață la rubrica one2one.

Reformarea instituțiilor statului

Comisia Europeană ar mai fi nemulțumită și de faptul că autoritățile române nu ar fi reformat mai multe instituții publice.

Guvernul nu a reușit să explice de ce Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) are un regim exceptat și nu respectă regulile de transparență în privința numirii conducerii, în timp ce activitatea este secretizată.

RA-APPS se află în centrul unui scandal, după ce jurnaliștii de la Recorder au dezvăluit că instituția ar investi aproximativ 7 milioane de euro, în baza unui contract secret, în reabilitarea unei vile din București, care ar fi fost pregătită pentru președintele Klaus Iohannis, după ce își încheie mandatul.

RA-APPS a transmis că informaţiile şi simulările de imagini prezentate în spaţiul public sunt speculaţii şi că sumele investite până în prezent în lucrările la imobil au fost de „doar” 2,1 milioane de lei (aproximativ 400.000 de euro).

Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 12 martie că nu a solicitat o locuință „pentru când va fi să fie, nici nu mi s-a oferit”.

O altă instituție care nu ar funcționa suficient de transparent este Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), înființată în iulie 2023.

Reprezentanții Guvernului declarau la acea dată că Agenția a fost înființată tocmai pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.

Europa Liberă a scris în 16 ianuarie despre faptul că în ultima lună din anul trecut Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care salariile președintelui și vicepreședinților pot crește cu 50%, întrucât funcțiile lor nu mai sunt asimiliate celor de demnitari.

Astfel, salariul președintelui poate crește la 38.115 lei, iar cel al vicepreședinților la 34.650 de lei.

Comisia Europeană ar fi semnalat Guvernului de la București că selectarea conducerii nu ar fi fost transparentă, ridicând semne de întrebare cu privire la calendarul de recrutare al acestora, respectiv la certificatele de limbi străine ale vicepreședinților.

De asemenea, agenția nu ar fi operativă, întrucât din organigrama stabilită la 88 de persoane, doar 24 ar fi ocupate.

Europa Liberă a prezentat în articolul amintit CV-urile șefilor agenției, menționând și legăturile cu mediul politic. De exemplu, potrivit unui avertizor de integritate, unul din cei doi vicepreședinți, Victor Moraru, a ajuns să ocupe un post de director în Secretariatul General al Guvernului fără concurs.

Președintele agenției este Mihai-Călin Precup, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, respectiv la Cancelaria primului ministru și fost candidat la Senat, în partidul PRO România, al fostului premier Victor Ponta.

Celălalt vicepreşedinte este Ciprian Hodja, fost consilier în cabinetul fostului premier Florin Cîţu.

28,5 miliarde de euro pentru România, prin PNRR

Prin PNRR, România va primi de la Comisia Europeană 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Iniţial, suma a fost de 29,2 miliarde de euro, dar a fost diminuată cu aproximativ 640 de milioane de euro în noiembrie anul trecut, în principal datorită faptului că România a avut în anii anteriori o creştere economică peste aşteptări.

La renegocierea PNRR, România a obţinut fonduri în plus pentru programul Repower EU şi a reuşit totodată să elimine pragul de cheltuieli cu pensiile publice de 9,4% din PIB. Asta nu ar fi venit ca rezultat al negocierilor, ci în urma unei Legi aprobate de Parlament.

Din suma totală agreată, România a încasat până acum, începând cu decembrie 2021, 9,1 miliarde de euro: fonduri de pre-finanţare, în valoare de 3,79 miliarde de euro şi contravaloarea a 2 cereri de finanţare - 2,56 miliarde de euro prima cerere şi 2,75 miliarde de euro cea de-a doua cerere.

Cererea numărul 3, pentru care România aşteaptă în prezent aprobarea CE, include 74 de ţinte, aferente trimestrelor III şi IV din 2022. Între acestea se numără Adoptarea Strategiei forestiere naţionale 2020-2030, semnarea contractelor pentru 50% din lucrările legate de modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare, dar și Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

O a patra cerere urmează să fie transmisă CE în acest an.

Fondurile PNRR sunt destinate pentru realizarea 66 de reforme şi 111 investiţii (177 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conţine în total 518 ţinte şi jaloane, până în august 2026.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

XS
SM
MD
LG