Un sondaj despre ce cred românii despre educația timpurie, realizat în aprilie 2021 de Centrul Step by Step, arată că doar 1 din 3 părinți consideră că oferta de creșe este suficientă. 1 din 5 spune că în localitatea lor astfel de servicii nu există deloc.
În capitolul „Educație” din PNRR, autoritățile recunosc că „o problemă specifică României ultimilor ani este accesul limitat la educație înainte sau după învățământul obligatoriu. Un bun exemplu este insuficientul acces la educația timpurie”.
România se află pe ultimele locuri în UE la educația timpurie. Doar 1 din 6 copii români are acces la astfel de programe.
Printr-un capitol special dedicat proiectului României Educate al președintelui Klaus Iohannis, PNRR își propune să ajusteze acest deficit de locuri în creșe prin construirea a 140 de creșe și prin organizarea a 412 servicii complementare, acolo unde nu e posibil să fie construite creșe.
Pentru asta, România propune un buget total de 3,6 miliarde euro.
Experții susțin că asumarea educației timpurii ca prioritate pentru educație va aduce o schimbare peste câțiva ani.
„Educația timpurie a fost asumată ca prioritate în România Educată, deci practic ea face parte din planul de țară, iar banii europeni care vin prin PNRR sunt unul din instrumentele de susținere a planului de țară. Este pentru prima oară când avem un plan pe care îl finanțăm cu resursele pe care le avem la dispoziție și nu facem un plan pentru banii pe care îi avem la dispoziție. PNRR are niște termene clare, până la finalul lui 2026 ar trebui să avem 140 de creșe și e pentru prima oară când ne gândim la servicii complementare. Pentru că acolo unde nu se justifică să fac o creșă pot să fac alte servicii până când se dezvoltă comunitatea și ajung să am un număr de copii care să justifice o investiție în creșă sau grădiniță”, a spus Carmen Lică, director la Centrul Step by Step din România.
PNRR prevede că, pentru accesarea banilor pentru educație timpurie, trebuie să se implice și autoritățile locale, care să finanțeze serviciile pentru copiii de până la 3 ani.
„Poate că acum ne mobilizăm, pentru că altfel nu vin banii. Creșe s-au mai finanțat de către autoritățile locale. Criteriul de eligibilitate pentru accesarea acestor bani, mai ales pentru serviciile complementare, este condiționat de existența unei strategii de dezvoltare locală pentru serviciile de educație timpurie”, arată Carmen Lică.
Până în 2026, procentul copiilor cuprinși în sistemul de educație timpurie ar trebui să crească de la 14%, cât este în prezent, la 22%.
România ar trebui să integreze serviciile de sănătate, protecție și educație, lucru care nu se întâmplă în prezent.
„Reforma la nivel de sistem este unitară și vizează colaborarea interinstituțională dintre sănătate, protecție și edcuație, care sunt egal importante pentru această vârstă”, a mai spus Carmen Lică.
Pe de altă parte, pe lângă construcția de creșe, România ar trebui să pregătească personalul didactic pentru îngrijirea copiilor.
„Pentru zona de preșcolar, adică grădinițe, cumva formarea inițială este bine dezvoltată și structurată în prezent. Practic, cuprinderea la nivelul grădinițelor e aproape de ținta de 95% cât ne propunem până în 2026. Suntem pe la 80 și ceva la sută. Pe zona de educație antepreșcolară există provocarea pentru formarea inițială. Începând din septembrie 2021, Ministerul Educației organizează clase de educatori-puericultori în fiecare clasă de liceu pedagogic, ceea ce înseamnă că la momentul organizării creșelor va fi un număr de educatori-puericultori disponibili să lucreze în aceste creșe”, a completat Carmen Lică.
Un educator-puericultor este un cadru specializat să lucreze în educarea copiilor cu vârste de până la 2 ani.
Citiți și: Românii și educația timpurie | 6 din 10 părinți nu își duc copiii la creșă
Ce reforme pentru educație sunt propuse prin PNRR:
- Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare interinstituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare
- Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar
- Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic
- Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației
- Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar
- Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor.
Rezultate așteptate la finalul lui 2026:
- Creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi)
- 50 de școli noi
- 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
- 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
- 20.000 de locuri de recreere și lectură
- 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare
- 1.175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal
- 6.176 școli care au primit resurse tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării in format virtual
- 140 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (se înființează în spații oferite de comunitate/diferiți furnizori publici și privați de educație, în localitățile izolate, dezavantajate unde nu se justifică construirea unei creșe/grădinițe)
- 10 centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă
