Proiectul pus în dezbatere publică în urmă cu două săptămâni arată că ARACIP va avea un număr de 75 de posturi, de trei ori mai mult decât în prezent. Aceste posturi vor fi finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.
Proiectul mai prevede că ARACIP va avea un consiliu format din 14 membri permanenți cu drept de vot, precum și 4 membri observatori fără drept de vot. Toți acești membri sunt din Ministerul Educației, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Consiliul Elevilor, Asociația Școlilor Particulare, Federația Națională a Părinților și sindicate.
În același timp, membrii permanenți ai Consiliului sunt numiți prin ordin al ministrului Educației pentru un mandat individual de patru ani, cu posibilitate de reînnoire pentru încă un mandat de 4 ani, după cum se arată în proiect.
„Președintele Consiliului ARACIP este ales de 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot ai Consiliului ARACIP, dintre membrii cu drept de vot și numit prin ordin de ministrul educației, pentru un mandat de 4 ani. Persoana propusă pentru a fi numită în funcția de Președinte trebuie să aibă experiență didactică de minimum 10 ani”, se mai arată în proiect.
Pe 27 decembrie, Ministerul Educației a organizat o dezbatere online cu privire la acest proiect la care au participat mai mulți experți în educație care au criticat proiectul.
Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, este unul dintre cei care au participat la dezbaterea publică privind reformarea ARACIP. Expertul spune că prin noul proiect ARACIP-ul va fi de fapt politizat.
„Eu nu spun că în prezent lucrurile merg bine la ARACIP și lucrurile nu trebuie îmbunătățite, dar forma pe care au propus-o pune totul în pixul ministrului. Întreaga conducere a ARACIP poate fi controlată de ministrul Educației așa cum dorește. Membrii din consiliu aleg ca președinte pe unul dintre ei. Mai mult decât atât, la motivele de revocare au fost scoase faptele de natură penală de natură să atingă reputația instituției. Sancțiunea trebuie dovedită și poți să te aperi. Acum interpretarea că a adus atingere reputației Ministerului Educației este complet subiectivă”, a spus Ovidiu Voicu.
Expertul susține că președintele ARACIP va fi și secretar de stat: „Ministrul poate să-și numească un apropiat în consiliu și o să fie ales ca președinte. Dar legea spune altceva”.
O altă problemă pe care o ridică proiectul este numirea membrilor permanenți dintre reprezentanții ministerelor. „Legea spune că la școală trebuie să fie o evaluare externă. Or, dintre membrii prevăzuți acum, 6 sunt experți ARACIP și 9 sunt reprezentanții celor care sunt evaluați: Ministerul Educației – care este administratorul școlilor de stat, Asociația Școlilor Private – de la școlile particular, apoi mai e și Ministerul de Interne”, mai arată Ovidiu Voicu.
În privința finanțării ARACIP, legea actuală prevede că instituția se autofinanțează doar din fonduri proprii. „Dar acum crește numărul de posturi la 75, de vreo trei ori, dar de unde vor veni banii? Varianta e că ori cresc evaluările de trei ori pe an, ori măresc taxa de evaluare. Dar aici problema este că cele mai multe școli din România sunt în proprietatea primăriilor, care majoritatea sunt în faliment”, a mai explicat Ovidiu Voicu.
Fostul președinte ARACIP, Șerban Iosifescu, demis în luna august de ministrul Sorin Cîmpeanu, susține că prin noul proiect ARACIP va fi subordonată total „față de interesele furnizorilor (publici și mai ales privați) de servicii educaționale”, fapt ce va arunca în derizoriu evaluarea școlilor.
„Școlile publice nu-și vor rezolva problemele, pentru că Ministerul nu are niciun interese să arate ce nu merge în sistem, și situația lor se va degrada, nemaiexistând un „watchdog” credibil și autonom. Școlile publice vor merge „pe burtă” – au scăpat de grija numită ARACIP, dar cele private vor înflori. Poate acesta este și motivul fundamental al desființării, de facto, a ARACIP: calitatea sistemului public de educație să scadă, pentru a umple buzunarele inițiatorilor private”, arată Șerban Iosifescu într-o analiză privind noul proiect, postată pe contul lui de socializare.
Consiliul Național al Elevilor, care va avea și el un reprezentant în ARACIP, nu este de acord cu reorganizarea „aberantă” a ARACIP.
„Din nefericire, proiectul nu este unul „reformator” pentru instituția care ar trebui să asigure și să evalueze calitatea în învățământul preuniversitar. Varianta actuală a proiectului de hotărâre de guvern reprezintă o vădită înlăturare a profesioniștilor din educație, prin deprofesionalizarea ARACIP și popularea conducerii agenției cu reprezentanți ai ministerelor și ai școlilor private. Arătăm că, spre exemplu, la acest moment, au fost identificate multiple unități de învățământ preuniversitar care au probleme cu securitatea la incendiu și nu numai, pentru că au fost înființate în clădiri care, anterior, nu au fost proiectate pentru a fi școli”, arată elevii într-o poziție publică.
Elevii cer ca din consiliul ARACIP să facă parte experți evaluator cu o experiență în domeniu, care să fie selectați în mod transparent.
„Interesele unora primează în fața siguranței copiilor și în fața educației de calitate, lucru pe care nu îl putem accepta! Deprofesionalizarea grosolană a ARACIP și politizarea deciziilor de autorizare/acreditare vor duce la o scădere drastică a calității și a echității educației. Solicităm ministrului Educației să fie responsabil și să retragă, de urgență, proiectul de hotărâre de guvern! Suntem de acord că evaluarea calității în învățământul preuniversitar are nevoie de o reformă, însă forma actuală a proiectului de Hotărâre de Guvern este o aberație”, a spus Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Cel mai probabil proiectul privind reformarea ARACIP va fi adoptat anul viitor. Ministerul Educației le-a cerut experților care au participat la dezbaterea publică să transmită propuneri și observații cu privire la proiect până marți - 28 decembrie, urmând ca acestea să fie ulterior selectate.
Până acum, Ministerul Educației a anunțat că va lua în considerare patru propuneri venite din partea experților, printre care una este posibilitatea cooptării unor experți din străinătate care să evalueze școlile.
