Alegerile legislative din Polonia de duminica trecută, considerate de unii ca fiind cele mai importante alegeri din Polonia de la căderea comunismului, au înregistrat o prezență la vot record de 73%.
Mizele au fost foarte mari întrucât polonezii au avut de ales între direcția conservatoare a partidului de la putere, Lege și Justiție, și poziția liberală, pro-europeană a Coaliției Civice.
Cel mai recent exit poll Ipsos arată că partidul populist Lege și Justiție a câștigat majoritatea voturilor (36,6%), însă Coaliția Civică condusă de Donald Tusk are mai multe șanse de a forma o coaliție în noul Parlament.
Lege și Justiție pe locul întâi, dar coaliția câștigă
Partidul Lege și Justiție ar primi doar 200 de locuri, mai puține decât la alegerile precedente și insuficiente pentru a putea forma un guvern. Partenerul său potențial, Confederația de extremă dreaptă a obținut doar 12 locuri.
În schimb, cele trei partide de opoziție au câștigat 248 de locuri din totalul de 460. Coaliția Civică a lui Tusk, A Treia Cale și Noua Stângă au câștigat promițând să înlăture partidul Lege și Justiție de la putere și să restabilească relațiile bune cu Uniunea Europeană.
„Polonia a câștigat. Democrația a câștigat. I-am scos de la putere,” a declarat Donald Tusk despre ultimele rezultate.
Liderul partidului Lege și Justiție, Jaroslaw Kaczynski, a recunoscut că rezultatul alegerilor este indecis.
„Trebuie să avem speranță și, de asemenea, trebuie să știm că, indiferent dacă suntem la putere sau în opoziție, vom aplica proiectul nostru (politic) în diverse moduri și nu vom permite ca Polonia să fie trădată”, a spus Kaczynski.
Formarea unui guvern va fi dificilă
Rezultatele finale vor fi publicate marți. Deși nu se așteaptă o schimbare dramatică, exit poll-ul actual are o marjă de eroare de 2%, iar fiecare loc din noul Parlament va fi decisiv pentru alegerea noului prim-ministru și formarea unui guvern.
Rikard Jozwiak, editorul RFE/RL pentru Europa, spune că președintele Andrzej Duda, care este afiliat partidului Lege și Justiție, trebuie să desemneze un candidat pentru poziția de prim-ministru în următoarea lună.
Este de așteptat ca prima propunere să provină din partidul Lege și Justiție din moment ce ei au cele mai multe voturi. Însă, pentru a fi învestit, este nevoie de votul unei majorității simple în Parlament pe care partidul populist nu o are asigurată.
Dacă primul candidat nu va fi ales, atunci Parlamentul poate propune o alternativă. Astfel este posibil ca cele trei partide pro-europene - Coaliția Civică, A Treia Cale și Noua Stângă - să îl propună pe Donald Tusk.
Rikard Jozwiak spune că acest proces va fi unul anevoios.
„Se așteaptă ca Lege și Justiție să folosească toate trucurile pentru a încerca să atragă de partea lor deputații, în special cei din a Treia Cale, și să întârzie procesul cât mai mult posibil. S-ar putea să nu avem un nou guvern în funcțiune până la începutul anului viitor.”
Amprenta Lege și Justiție se va simți în continuare
Donald Tusk a mai fost prim-ministrul Poloniei între 2007 și 2014, urmând să fie la conducerea Consiliului European până în 2019. Revenirea sa pe scena politică poloneză este una triumfătoare, dar nu fără obstacole.
După opt ani în care partidul Lege și Justiție a subminat independența justiției și a presei, Jozwiak spune că influența lui se va face simțită chiar și după această schimbare politică în Polonia.
„Este puțin probabil [ca Donald Tusk] să obțină majoritatea de trei cincimi necesară pentru anularea veto-urilor Președintelui Duda, media de stat va rămâne ostilă, iar întregul aparat de stat, inclusiv instanțele și marile companii de stat, sunt pline de persoane numite și (probabil) loiale Lege și Justiție. Și economia nu arată bine, cu inflația în creștere și datoria publică în continuă ascensiune.”
Trucurile Lege și Justiție nu au funcționat
În același timp cu alegerile legislative a avut loc și un referendum controversat, văzut de opoziție ca o încercare a partidului Lege și Justiție de a influența electoratul.
Conform Human Rights Watch, subiectele referendumului au fost formulate în așa fel încât să deruteze alegătorii. De exemplu, două întrebări la care polonezii trebuiau să răspundă au fost: „Sprijiniți vânzarea activelor de stat către entități străine, ceea ce duce la pierderea controlului de către femeile și bărbații polonezi asupra sectoarelor strategice ale economiei?” și „Sprijiniți admiterea a mii de imigranți ilegali din Orientul Mijlociu și Africa, conform mecanismului de relocare forțată impus de birocrația europeană?”.
Însă cu o participare de doar 40%, rezultatul referendumului nu poate fi luat în considerare
Rikard Jozwiak explică și că în perioada premergătoare alegerilor, guvernul a încercat să se folosească de resentimentele agricultorilor față de Ucraina pentru a mai câștiga voturi.
Guvernul a oprit vânzarea produselor ucrainene pe piața poloneză și a încercat să amâne o decizie a Uniunii Europene privind extinderea drepturilor pentru refugiații ucraineni în blocul comunitar.
Însă nici această strategie nu le-a adus mai mulți susținători.
