Linkuri accesibilitate

Polonia și-a suspendat oficial participarea la Tratatul privind armele convenționale din Europa


Echipamentul militar de luptă al Brigăzii blindate a 3-a din SUA, Divizia a 4-a de infanterie este descărcat în tabăra Drawsko Pomorskie, Polonia, 10 ianuarie 2017
Echipamentul militar de luptă al Brigăzii blindate a 3-a din SUA, Divizia a 4-a de infanterie este descărcat în tabăra Drawsko Pomorskie, Polonia, 10 ianuarie 2017

Președintele polonez Andrzej Duda a semnat vineri actul de suspendare a participării Poloniei în Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa (FACE).

Pe 8 martie, Parlamentul polonez a votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea suspendării participării țării la un tratat internațional care limitează dimensiunea forțelor militare în Europa, care este în vigoare din 1990.

Mișcarea face parte dintr-o decizie mai amplă a NATO de a suspenda funcționarea Tratatului privind forțele armate convenționale din Europa, ca răspuns la decizia Rusiei de a se retrage din acest tratat anul trecut.

Suspendarea participării Poloniei la tratat presupune că nu va mai fi constrânsă de limitele dimensiunii forțelor sale armate și nici nu va trebui să raporteze anual cu privire la statutul acestora.

Cu toate acestea, Polonia, la fel ca mulți alți semnatari, este departe de a atinge aceste limite, făcând suspendarea tratatului în cea mai mare parte simbolică.

Conform CFE, Polonia are dreptul să aibă până la 1.630 de tancuri, 2.150 de vehicule blindate de luptă, 1.610 de unități de artilerie, 460 de avioane de luptă și 130 de elicoptere de atac.

De la invazia rusească în Ucraina, Polonia s-a angajat în cheltuieli militare fără precedent, fiind de acord să achiziționeze sute de tancuri moderne, avioane, sisteme de apărare aeriană și alte componente hardware, în principal din Statele Unite, Coreea de Sud și Regatul Unit.

Semnat în noiembrie 1990 de cele 22 de țări NATO de la acea vreme și țările membre ale Tratatului de la Varșovia, ca parte a procesului de încheiere a Războiului Rece, Tratatul CFE a introdus limite privind staționarea și deținerea unor categorii de echipamente militare convenționale: tancuri, artilerie, vehicule blindate de luptă, avioane de luptă și elicoptere de atac - cunoscute ca echipamente limitate prin tratat (TLE).

În noiembrie trecut, la aproape doi ani de la invadarea totală a Ucrainei, Rusia a anunțat că se retrage în mod unilateral din tratat, susținând că expansiunea NATO condusă de SUA către est ar fi anulat valabilitatea tratatului.

NATO a condamnat la acea vreme decizia Rusiei și a anunțat că statele sale membre intenționează să suspende funcționarea tratatului.

Participarea Rusiei sa la Tratatul CFE a fost suspendată încă din 2007.

Pe 6 martie și Moldova, semnatară non-NATO a CFE, a anunțat că-și va suspenda participarea.

Țările semnatare ale FACE: România, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Canada, Republica Federală Cehă și Slovacă, Regatul Danemarcei, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Ungară, Republica Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Norveg, Republica Polonă, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Republica Turcă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite.

Tratatul de Prietenie, Cooperare și Asistență Mutuală de la Varșovia. inițiat de Nikita Hrușciov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1953-1964) și președinte al consiliului de miniștri al URSS (1958-1964), a fost semnat pe 14 mai 1955, după trei zile de discuții în capitala Poloniei, punând astfel bazele omologului estic al Alianței Nord-Atlantice.

Organizația Tratatului de la Varșovia a fost, înainte de toate, un răspuns la formarea NATO (1949), care avusese loc cu șase ani în urmă, precum și reacția URSS privind transformarea Germaniei de Vest în stat independent și aderarea ei la NATO.

Toate statele comuniste ale Europei Răsăritene au semnat acest pact, cu excepția Iugoslaviei. Membrii Pactului de la Varșovia și-au luat angajamentul să se apere unii pe alții, dacă unul sau mai mulți dintre ei erau atacați. Tratatul declara de asemenea că semnatarii își bazau relațiile pe principiul neintervenției în afacerile interne și pe respectul suveranițății și independenței naționale.

Aceste principii au fost, însă, încălcate la invadarea Ungariei (1956) și apoi a Cehoslovației (1968) de Rusia sovietică.

Albania a încetat să mai fie membru activ al alianței în 1961 ca urmare a rupturii sino-sovietice, criză în care regimul dur stalinist din Albania s-a situat de partea Chinei. Albania s-a retras în mod oficial din Pact în 1968.

După semnarea Tratatului CFE, multe țări membre ale Tratatului de la Varșovia au intrat în NATO, inclusiv Polonia. Dar înainte de a intrat în NATO au părăsit Pactul de la Varșovia: Cehoslovacia, Polonia, România, Republica Democrată Germană, Ungaria, Bulgaria și URSS în 1991.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

XS
SM
MD
LG