Nu este prima declarație a oficialului român legată de tranzacția dintre firma germană E.ON, furnizor de gaze în România, și MVM Ungaria.
Imediat după anunțul acordului de preluare semnat între cele două companii, Sebastian Burduja a subliniat care sunt semnele de întrebare legate de această tranzacție. Și a ridicat problema interesului național.
„Statul român are Comisia de examinare a investițiilor străine directe. Această comisie va aduna toate informațiile și va da un aviz favorabil sau nefavorabil. Cu siguranță se va uita la tot, ce face MVM, de unde are finanțare. Tranzacția nu este încheiată până când statul român nu își dă acordul”, spunea Sebastian Burduja pe 17 decembrie.
Dacă această tranzacție va fi definitivată, grupul maghiar va avea acces la gazele extrase din România, inclusiv cele din Marea Neagră. În același timp, MVM va putea vinde pe piața din România gaz rusesc, pe care-l importă acum prin Serbia.
„Nu vom permite intrarea gazelor rusești în țară”, le-a declarat ministrul Sebastian Burduja, jurnaliștilor de la Financial Times, într-un interviu publicat vineri, pe 10 ianuarie.
El a explicat și cum anume acționează statul român pentru a evita acest lucru.
„Valoarea tranzacției va fi analizată... și implicațiile potențiale pe piața energiei”, a spus el. „[Vom] investiga mai departe, probabil solicitând și un punct de vedere din partea structurilor de securitate națională.”
O tranzacție asemănătoare, a fost respinsă de guvernul spaniol – care a refuzat intrarea unei companii maghiare în sectorul feroviar spaniol motivând cu riscurile de securitate a infrastructurii critice, date fiind legăturile regimului Orban cu Rusia.
România dispune de legislație similară în ceea ce privește protejarea sectoarelor strategice. Legea 51/1991 privind siguranța națională și reglementările europene în domeniul investițiilor străine directe (FDI Screening) permit autorităților române să intervină în tranzacții care ar putea afecta securitatea națională.
De ce e îngrijorat statul român?
Anunțul tranzacției dintre MVM și E.ON a fost făcut pe 16 decembrie, printr-un comunicat publicat pe pagina de internet a companiei. A intrat în atenția publică după ce Ministerul Energiei a anunțat că „a luat act de decizie” dar că instituțiile competente vor analiza acordul din toate perspectivele.
În comunicatul dat de Ministerul Energiei, în ziua următoare anunțului, adică pe 17 decembrie, era menționată sintagma „securitatea României”.
„Sunt necesare și vor fi realizate evaluări detaliate și riguroase în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe, pentru a ne asigura că orice tranzacție respectă interesele economice și de securitate ale României.”
Comunicat Ministerul Energiei - 17 decembrie 2024
Cu alte cuvinte, statul român e îngrijorat de legăturile pe care le-ar putea avea compania cu state nu tocmai prietene cu Uniunea Europeană, spun experții consultați de Europa Liberă. Printre rânduri se poate citi „Rusia și China”.
Sunt două țări cu care compania maghiară are conexiuni puternice.
„O companie-mamut de stat într-un regim autoritar, cum este Ungaria, nu e niciodată o companie pur comercială, motivată doar de rațiuni economice. La fel cum nici Gazprom (companie de stat rusească, n.red.) nu e tocmai o companie comercială, după ce și-a dinamitat singură piața europeană în 2022 pentru a îngheța Europa la ordinele Kremlinului”, spune experta în energie Otilia Nuțu de la think tank-ul Expert Forum.
Grupul MVM Ungaria
Grupul MVM (Magyar Villamos Művek Zrt.) este deținut de stat în totalitate și controlat de guvernul ungar.
Este compania națională de energie a Ungariei și joacă un rol determinant în sectorul energetic al țării - producția și distribuția de energie electrică, importul, distribuția și furnizarea de gaze naturale și proiectele de energie regenerabilă, inclusiv energia nucleară.
În decembrie 2023, Grupul MVM avea 120 de companii subsidiare. Acestea funcționau în peste 20 de țări, inclusiv România, aveau peste 19.000 de angajați și un portofoliu de peste 11 milioane de clienți.
În 2023, compania a avut profit operațional de peste 1,57 miliarde de euro.
Sursa: mvm.hu
Legăturile MVM cu Rusia
Ungaria este una dintre țările europene cu cea mai mare dependență de gazul natural rusesc: aproximativ 85% din consumul intern provine din Rusia.
În 2021, Budapesta a semnat un acord pe 15 ani cu Gazprom pentru furnizarea a 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, livrate prin conductele care traversează Serbia și Austria. Acordul include opțiuni de ajustare a volumului de livrare după zece ani.
Dar importul de gaz nu este singura afacere a MVM cu Rusia.
Compania maghiară operează, prin subsidara MVM Paksi Atomerömű Zrt, centrala nucleară Paks, construită cu rușii de la Rosatom.
MVM plănuiește să prelungească durata de viață a centralei nucleare cu 20 de ani, până în anii 2050 (între 2052 și 2057). Centrala produce în prezent aproape jumătate din energia electrică din Ungaria.
Ungaria vrea să-și extindă centrala nucleară Paks, de 2 gigawați în prezent, cu două reactoare VVER de fabricație rusă, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawați.
Un împrumut interstatal de 10 miliarde de euro din partea Rusiei finanțează cea mai mare parte a proiectului de 12,5 miliarde de euro în temeiul unui contract semnat în urmă cu zece ani.
Proiectul este adesea citat ca un semn al menținerii legăturilor strânse dintre Ungaria, țară membră NATO și UE, și Rusia, în ciuda războiului din Ucraina - o conexiune care i-a deranjat pe aliații occidentali.
„Viktor Orban, prin toate acțiunile sale, rămâne calul troian al Kremlinului în UE, trebuie să ne gândim cu multă atenție dacă să permitem accesul MVM într-un domeniu sensibil precum furnizarea și distribuția de energie în România, în condițiile în care acea energie poate fi controlată de la Kremlin”, completat Otilia Nuțu.
Tranzacția, discutată de premierii român și maghiar la București
În decembrie, Viktor Orbán a declarat pentru Financial Times, după ce a discutat tranzacția MVM cu prim-ministrul român Marcel Ciolacu, că sunt „probleme restante” care trebuie rezolvate.
„Prim-ministrul român le-a semnalat și a cerut... să fie creat un grup de lucru comun pentru a calma situația și a face totul transparent”, a spus Orbán, lăsând fără răspuns întrebările suplimentare despre implicarea Rusiei în afacere, scriu jurnaliștii de la FT.
MVM a declarat că va coopera cu autoritățile române, dar a refuzat să discute detaliile a ceea ce a numit o tranzacție în desfășurare. Compania a afirmat că portofoliul său regional de aprovizionare cu gaze este diversificat atât în ceea ce privește sursele, cât și rutele și termenele.
Gazul rusesc furnizat de compania de stat Gazprom „reprezintă doar 40% din portofoliul comercial regional total”, a declarat compania, pentru FT.
Acesta este primit printr-o conductă care traversează Turcia, singura rută rămasă spre Europa după ce un acord de tranzit între Gazprom și Ucraina s-a încheiat pe 1 ianuarie.
E.ON România - o achiziție importantă pe piața de furnizare de gaz
E.ON Energie România deservește aproximativ 3 milioane de clienți români cu energie electrică și gaze, având o cotă de piață de aproximativ 40% pentru gaze și 15% pentru energie electrică, după numărul de clienți.
Compania maghiară a oferit până la 200 de milioane de euro pentru un pachet de 68% din E.ON Energie, o sumă mult mai mare decât cea oferită de competitori, printre care se numără două companii energetice de stat din România.
Sebastian Burduja susține că prețul real al E.ON nu poate fi mai mare de 50 de milioane de euro.
E.ON România
Compania germană E.ON a intrat pe piața din România, cu numele E.ON România, în 2005, când a preluat furnizarea și distribuția de electricitate și gaze naturale din regiunea de nord a României prin achiziționarea a două companii de stat:
- Electrica Moldova – responsabilă pentru distribuția și furnizarea de energie electrică.
- Distrigaz Nord – responsabilă pentru distribuția și furnizarea de gaze naturale.
În 2007, E.ON România și-a deschis, împreună cu statul român, compania E.ON Energie România - acționari: E.ON România (68%) și statul român, prin Ministerul Energiei (32%).
În acest moment, E.ON Energie România are în portofoliu peste 3,5 milioane de clienți.
În 2023, compania a avut o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei și profit de 133,5 milioane de lei (aproape 27 de milioane de euro).
În 2013, E.ON România și Sind Gaz SRL, firmă deținută în totalitate de Federația Sindicatelor Gaz România, au înființat compania E.ON Asist Complet SA, care se ocupă cu lucrări de instalații. Compania a avut 229 de milioane de lei (aproape 46 de milioane de euro) cifră de afaceri și profit de 10 milioane de lei (2 milioane de euro).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
