Ca și la vizita precedentă în România, prezența președintelui Ucrainei și a echipei sale la București are loc în condiții excepționale de securitate. Vizita a fost anunțată oficial cu doar 24 de ore înainte, iar programul nu a fost prezentat ca de obicei în cazul vizitei unor șefi de stat sau de guvern, pe ore.
Tot din motive de securitate, Administrația Prezidențială a anunțat detaliile privind întrevederea celor doi președinți în avans cu doar câteva ore. Astfel, Zelenski este așteptat la ora 13:30 la Palatul Cotroceni.
După întrevedere, cei doi președinți vor susține o declarație cumonă de presă.
Miercuri după amiază, Administrația Prezidențială a transmis într-un comunicat că „România contribuie în prezent la eforturile internaționale pentru o pace justă și durabilă (în Ucraina - n.r.), însoțită de garanții de securitate solide pentru Ucraina”.
Palatul Cotroceni a mai transmis că discuțiile dintre cei doi președinți „se vor axa pe dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în domenii precum energia și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și de proiecte transfrontaliere, și pe rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei”.
Administrația Prezidențială precizează și că președintele României „se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă”.
Guvernul a anunțat că premierul Ilie Bolojan îl va primi la Palatul Victoria pe președintele Volodimir Zelenski, iar pe agenda discuțiilor „se vor afla teme care privesc cooperarea bilaterală și în plan european”.
Surse diplomatice apropiate discuțiilor oficiale de joi, de la București, dintre delegațiile celor două țări, au explicat pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului, că pe agendă vor fi și teme precum sprijinul pe care România îl poate acorda Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum și sporirea ajutorului militar.
Vizita are loc la cererea președintelui Ucrainei, au mai precizat aceleași surse.
În același timp, delegațiile ar putea discuta despre colaborarea în programul SAFE al Uniunii Europene, pentru care Ucraina este eligibilă.
Cel puțin o companie ucraineană de drone ar putea fabrica astfel de aparate fără pilot în asociere cu firme din România, ca urmare a finanțării militare prin SAFE la care România are acces, în valoare totală de aproape 11 miliarde de euro.
Miercuri, 11 martie, jurnalista și scriitoarea Anne Applebaum, câștigătoare a premiului Pulitzer, a declarat, la o conferință organizată de Expert Forum la București, că „pentru România, cea mai mare amenințare ar fi o Ucraina care ar pierde războiul cu Rusia, instabilă, în haos”.
Contextul vizitei președintelui Ucrainei la București
Vizita în România a președintelui Ucrainei are loc în condițiile înrăutățirii situației de securitate în Orientul Mijlociu, cu efecte atât în Ucraina, cât și în România.
Parlamentul României a acceptat miercuri, 11 martie, dislocarea în România a unor noi capabilități militare americane și a unor soldați din SUA.
Cu o zi înainte, pe 10 martie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o echipă ucraineană a plecat deja în regiunea Golfului, „unde poate ajuta la protejarea vieților și la stabilizarea situației”.
Liderul de la Kiev a explicat pe contul său de X că „regimul iranian a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz - una dintre principalele rute de aprovizionare cu petrol și gaze către piața globală, iar asta este o sursă majoră de instabilitate”.
La București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a discutat despre efectele atacurilor din Orient în România.
Mii de cetățeni români au plecat pe cont propriu din zona afectată de conflict sau au fost evacuați de autorități.
Zelenski a sugerat în postare că unele state au cerut ajutorul Ucrainei pentru a se apăra de dronele iraniene care, de patru ani, fac victime în Ucraina, fiind trimise în misiuni de distrugere de Rusia.
Fragmente de drone iraniene Shahed au fost descoperite încă din toamna anului 2023, inclusiv în România. În septembrie 2023, ministrul de atunci al Apărării, Angel Tîlvăr, declara că în Dobrogea au fost găsite „drone similare celor folosite de forțele ruse”, potrivit G4Media.
Marți, 10 martie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mai scris referitor la conflictul militar major din Orientul Mijlociu:
„Cei care solicită acum ajutorul Ucrainei trebuie să continue să ne ajute în propria apărare – în primul rând, în apărarea noastră aeriană. Anul trecut am propus deja Statelor Unite un acord privind dronele. Aceasta este calea corectă de urmat: să colaborăm în producția și utilizarea dronelor, iar toată lumea vede acum că nu există alternativă la această abordare. Ucraina are cea mai mare experiență din lume în contracararea atacurilor cu drone, iar fără experiența noastră va fi foarte dificil pentru regiunea Golfului, întregul Orient Mijlociu și partenerii din Europa și America să construiască o protecție puternică”.
Miercuri, The Kiev Independent a scris că „o companie saudită de armament a semnat un acord pentru achiziționarea de rachete interceptoare fabricate în Ucraina”.
Parteneriatul strategic între România și Ucraina, în așteptare
România are parteneriate strategice cu trei dintre țările vecine – Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria, nu însă și cu Ucraina.
Țara vecină, aflată în război de peste patru ani, nu figurează nici măcar pe lista scurtă de pe site-ul Ministerului de Externe al României (MAE) care arată țările cu care România are relații „speciale”, respectiv Parteneriatul Extins cu India și „relaţia specială a României cu R.P. Chineză”.
La vizita precedentă în România a liderului de la Kiev, pe 10 octombrie 2023, președinții României, Klaus Iohannis la acea vreme, și Ucrainei, Volodimir Zelenski, au agreat „să dezvolte un Parteneriat Strategic între România și Ucraina și au solicitat echipelor să înceapă să lucreze la acest lucru, fără întârziere”.
Nici acum acest parteneriat strategic nu a fost semnat, iar, pe site-ul MAE, ultima referire la progres este de peste un an.
Președintele României, Nicușor Dan, ar urma să facă o vizită în Ucraina însă nu a fost stabilită o dată inclusiv din cauză că în relația bilaterală există încă aspecte nelămurite privind comunitățile de etnici români din țara vecină.
Pe 25 ianuarie anul trecut, MAE preciza că „în contextul vizitei la Kiev, secretarul de stat Ana Tinca a avut o întrevedere cu vice-ministrul Afacerilor externe al Ucrainei, O. Mishchenko”, iar „cei doi demnitari au făcut o trecere în revistă a domeniilor de colaborare și coordonare dintre România și Ucraina, agreând accelerarea negocierilor pentru ridicarea relației politice la nivel de Parteneriat Strategic”.
Pe 10 octombrie 2023, președintele Ucrainei ar fi urmat să se adreseze românilor din Parlamentul României.
Din motive neexplicate public, discursul liderului de la Kiev nu a mai avut loc.
Tot cu ocazia vizitei de atunci a lui Volodimir Zelenski, Administrația Prezidențială de la București anunța angajamenele delegațiilor României și Ucrainei pentru atingerea parteneriatului strategic:
- „să intensifice în continuare eforturile comune dedicate dezvoltării unei relații solide și cuprinzătoare, bazate pe încredere reciprocă, respect și solidaritate;
- au reafirmat angajamentul lor pentru o agendă de cooperare între România și Ucraina pozitivă, predictibilă, vizionară, concentrată pe proiecte și urmărită în spirit constructiv;
- au confirmat sprijinul și angajamentul necondiționate pentru suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, inclusiv apele sale teritoriale”.
În iulie 2024, în marja Summitului NATO de la Washington, președinții României și Ucrainei au semnat un Acord privind cooperarea în domeniul securității.
Președintele Ucrainei ar putea reveni în România în luna mai, când la București are loc o nouă reuniune a formatului B9, prima la care Nicușor Dan va fi gazdă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
