„Istoria este fundamentală, nu doar pentru cunoștințele generale ale fiecăruia, ci și pentru identitatea națională și propriile valori”, spune Ruxandra, elevă în clasa a XII-a la Liceul Ion Neculce din Capitală.
Noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, puse în dezbatere de Ministerul Educației la începutul lunii februarie, au pornit o serie de discuții în spațiul public, atât în rândul profesorilor, cât și al elevilor.
Planul-cadru este un document care prevede ce studiază elevii, care sunt materiile obligatorii și opționale, dar și câte ore pe săptămână se alocă fiecăreia. Practic, pe baza lui se întocmește orarul elevilor.
Conform documentului, din trunchiul comun (materiile care asigură cultura generală și contribuie la formarea competențelor cheie), ponderea materiilor obligatorii scade de la 65% (clasele a IX-a și a X-a) la 35% (clasele a XI-a și a XII-a).
Astfel, din cele 15 discipline studiate în prima etapă a liceului, în actualul scenariu, doar nouă vor mai fi studiate și în clasele terminale.
Una dintre materiile afectate este istoria. Trunchiul comun prevede că, la profilul real, în clasele a XI-a și a XII-a, materia clasică de istorie nu se va mai regăsi în orarul elevilor, iar la profil uman, în funcție de specializare, se reduce numărul de ore.
Disciplinele „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria Comunismului din România” vor fi predate în continuare.
În actualul plan-cadru, orele de istorie se desfășoară din 2009 în felul următor:
| Clasa a XI-a | Clasa a XII-a |
|
|
|
|
|
|
„Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI-XII”, declară ministrul Educației, Daniel David.
„Nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel: Istorie la profilul real sau Științe la profilul uman, dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ - materii la alegerea școlii, n.r.), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor”, completează ministrul.
Europa Liberă a stat de vorbă atât cu profesorii, cât și cu elevii, pentru a vedea cum văd ei schimbările dorite de Ministerul Educației, dacă istoria Holocaustului și a comunismului pot fi studiate în lipsa materiei generale și cu ce ar trebui să rămână absolvenții de liceu în urma orelor de istorie.
Viitorul cu mai puțină istorie
Facultatea de Istorie a Universității din București (UB) și-a arătat dezacordul față de schimbări, la scurt timp după publicarea planurilor-cadru.
„Limitarea serioasă a cunoștințelor și a educației istorice, propusă în actualul proiect, fragilizează pe tinerii cetățeni ai acestei țări, diminuându-le capacitatea de a distinge între adevăr și fals, constrângându-le capacitatea de a participa în mod critic și informat la viața democratică”, precizează instituția.
Și Facultatea de Istorie a Universității „A.I. Cuza” din Iași (UAIC) a transmis un punct de vedere similar.
„O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu și în cadrul fiecărei specializări sau profil, iar istoriile ca experiențe dureroase, din care trebuie să tragem învățăminte, nu pot fi înțelese și aprofundate fără o încadrare în contextul mai larg pe care îl constituie istoria”, menționează instituția ieșeană.
În plus, decanul Facultății de Istorie din București, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, atrage atenția că fără studiul acestei materii, va fi afectată dezvoltarea competențelor civice ale elevilor.
„În esență, trebuie să ne gândim foarte clar ce vrem la finalul liceului și ce valori vrem să transmitem prin școală - cum ne construim identitatea națională, identitatea europeană, cum dezvoltăm valorile democrației”, spune Matei Gheboianu pentru Europa Liberă.
Istoria are rolul de a le prezenta evenimentele din trecut elevilor, dar și de a-i face să înțeleagă lucrurile care s-au petrecut. Chiar dacă nu reapar exact sub aceeași formă, în societate se petrec fenomene despre care deja s-a scris, subliniază el.
„Gândiți-vă că cel mai căutat cuvânt, după primul tur al legilor prezidențiale, a fost «legionar». Pentru că o bună parte dintre persoane credeau că legionar este luptător în Legiunea Franceză. Și asta ne spune mult despre cum ne raportăm noi le-a trecutul chiar apropiat”, mai spune conferențiarul universitar.
În contextul în care curentele extremiste de pe continent capătă elan, școala are rolul de a-i învăța pe elevi ce înseamnă aceste fenomene, amploarea pagubelor umane și materiale; altfel, trecutul riscă să se repete din nou și din nou.
„Statul, prin școală, trebuie să încerce să-și educe populația într-o anumită direcție. Familia o face, o putem face individual, dar statul are această datorie și credem că ar trebui să contribuim în a crea o astfel de societate cu valori democratice pe care noi ne-am dorit-o și ne-o dorim”, menționează el.
În momentul de față, cu mici modificări, programa de studiu după care elevii învață istoria de la liceu nu a mai fost modificată de două decenii. O schimbare este necesară, spun profesorii, dar accentul ar trebui să cadă pe continuitate, pe conținut și pe oferirea unui context.
„Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria Comunismului din România” vor exista în continuare la clasele a XI-a și a XII-a, însă elevii vor avea nevoie de contextul dat de materia clasică, avertizează specialiștii.
„Gândiți-vă ce înseamnă pentru un elev să înțeleagă fenomenul comunismului la nivel mondial, în condițiile în care în clasa a IX-a a făcut istorie universală și în cele 36 de ore doar a trecut din Antichitate până în Epoca Contemporană”, explică Matei Gheboianu.
„Nu o să înțeleagă foarte mult și riscăm, deși avem intenții bune, să nu aibă suficient de multe elemente pentru a înțelege astfel de fenomen”, spune el.
„Până la urmă, studierea Istoriei, ca ansamblu, presupune și aducerea spre cunoștința elevilor a unor valori; a unor valori universal valabile, care sunt valabile pentru toate epocile istorice, și care transcend religia, care transcend prejudecăți, naționalități”, subliniază decanul Facultății de Istorie a UAIC, Lucrețiu-Ion Bîrliba, pentru Europa Liberă.
Ce spun elevii?
Pentru a vedea ce cred despre propunerile Ministerului Educației, Europa Liberă a stat de vorbă cu elevii a două licee din București: Tudor Vianu și Ion Neculce.
„În opinia mea, poate să fie și o idee bună, pe profilul de real, pentru că, făcând o comparație cu profilul uman, ei pot să nu mai facă matematică, chimie și fizică”, spune Alexandra, elevă în clasa a XI-a, la specializarea mate-info.
În schimb, Ruxandra, elevă în clasa a XII-a la filologie este de altă părere: „Mi se pare o greșeală. La uman mi se pare că ar trebui să fie obligatorie. Și așa, în continuare, mi se pare că sunt foarte puține ore de istorie, și la real mi se pare de bun simț să existe, în continuare, cum și noi, în continuare, pe uman, facem materii de real pe parcursul liceului”.
Mai multe păreri, dar și ce spun tinerii despre utilitatea istoriei în viață, puteți vedea în clipul video de mai jos.
Schimbarea ar trebui să fie despre calitate
Miza planurilor-cadru nu este numărul de ore alocat fiecărei clase, spun profesorii.
„Dacă ne batem iar pentru numărul de ore, atunci înseamnă că n-am învățat nimic din ultimii 20 de ani. Rămânem în aceeași notă sindicalistă în care ne batem pentru catedre și uităm că planurile-cadru sunt pentru beneficiarii direcți, adică elevi”, spune profesorul de istorie Marcel Bartic.
El consideră că documentul pus în dezbatere este un subiect de reflecție pentru întreaga societate și nu ar fi o alternativă rea pentru învățământul românesc, deoarece ar oferi elevilor opțiunea de a se specializa pe materiile care îi interesează în mod direct.
Profesorul mai spune că accentul nu ar trebui să cadă pe cât de mult se studiază, ci pe ce se studiază.
„Eu aș fi văzut mai degrabă predarea istoriei într-o manieră interdisciplinară, iar autorii de programe școlare să comunice un pic mai mult între ei. Uite, de pildă, ora de religie a rămas în continuare cu statutul pe care pe care îl cunoașteți. Eu aș fi luat, de pildă, noțiuni de istorie, educație spirituală, de filosofie, lucruri care ar fi putut cumva fi apropiate un pic mai mult.”
„Și atunci să vedeți că nu ne-am mai fi bătut de la numărul de ore și am fi avut, dacă vreți, o imagine mai clară, mai limpede a evenimentelor istorice, a vieții spirituale, a fenomenelor sociale”, menționează Marcel Bartic.
Și decanul Facultății de Istorie a Universității București consideră că o schimbare a calității actului educațional este binevenită. Pe lângă baza teoretică, lucrurile trebuie adaptate vremurilor în care trăiesc elevii. Pentru a oferi unele valori, materia ar putea fi aerisită, iar la clasă ar trebui aduse mijloace moderne, prin care elevul să interacționeze cu trecutul.
„Nu mai cred că funcționează sistemul în care profesorul vine să predea. Vine și dă o lungă listă de date pe care elevii trebuie să le rețină și care nu-i va ajuta sau după terminarea clasei nu le vor mai ști”, afirmă conf. univ. dr. Matei Gheboianu.
„Avem astăzi acces la multe imagini, la multe videouri din trecut, la tot felul de lucruri prin care îi putem atrage în a fi mult mai deschiși. Îi putem angrena în teme istorice în care se dezbat anumite problematici, astfel să încercăm să le dezvoltăm gândirea critică”, completează el.
Cu ce e important să rămânem de la istorie?
„Istoria ar trebui să să facă din copiii de astăzi niște cetățeni implicați pe viitor. Ar trebui să-i învețe că nenorocirile în istorie nu au fost inevitabile, că dacă oamenii ar fi acționat, dacă ar fi intervenit la timp, poate că anumite evenimente sau procese istorice nu ar mai fi avut loc”.
„Lucrurile asta nu se întâmplă doar așa. Te trezești cu Holocaustul căzut din cer și n-am fi putut să facem nimic. Ba da, am fi putut să facem. Istoria îți spune că dacă dacă înțelegi procesele astea, înțelegi fenomenele, tu, la rândul tău, atunci când vei fi adult, vei știi să recunoști, să identifici semnele unui regim autoritar, vei știi să identifici nedreptățile sociale din jurul tău și vei înțelege că ai obligația să intervii”, explică profesorul de istorie Marcel Bartic.
Dezbaterea privind planurile-cadru durează cinci săptămâni, până în 6 martie, perioadă în care pot fi făcute propuneri pe site-ul Ministerului Educației, care vor fi analizate ulterior.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
