Autoritățile iraniene au întrerupt accesul la internet la nivel național, joi, în timp ce protestele cauzate de nemulțumirile față de condițiile economice devastatoare s-au extins în marile orașe ale țării, în a 12-a zi de manifestații.
Țara se confruntă cu întreruperea totală a accesului la internet, potrivit companiei NetBlocks, care a transmis că întreruperea a urmat unei serii de „măsuri de cenzură digitală”.
Datele companiei de internet Cloudflare au arătat o scădere de aproximativ 90% a traficului web joi seara. Un acces limitat pare să fi rămas disponibil pentru părți ale guvernului și aparatului de securitate.
Amir Rashidi, expert în securitate cibernetică și susținătorul drepturilor digitale, arată că internetul este oprit în Iran.
Observatorii sunt de părere că întreruperea internetului e un răspuns la apelurile reînnoite pentru proteste, de joi și vineri, transmise de Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, alungat de la putere în timpul Revoluției Islamice din 1979.
Autoritățile iraniene au mai întrerupt anterior accesul la internet, în special în perioadele de tulburări sociale din 2019 și 2022 pentru a preveni răspândirea imaginilor, videoclipurilor și a altor informații legate de proteste, atât pe plan intern, cât și extern.
Violențe în creștere
Protestele s-au intensificat pe 8 ianuarie în orașul Mashhad din nord-estul țării, al doilea ca mărime din Iran. Forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene împotriva oamenilor,, iar martorii au descris scenele ca fiind „ca un război”.
Unele dintre cele mai mari proteste din ultimele zile au fost semnalate în provinciile vestice, precum Kermanșah. Demonstrațiile au început în Teheran cu comercianți în Marele Bazar, dar s-au răspândit rapid în toate cele 31 de provincii ale Iranului.
Bilanțul protestelor: cel puțin 45 de morți
Cel puțin 45 de persoane au fost ucise în confruntări cu autoritățile de când au izbucnit protestele, conform organizației pentru drepturile omului Iran Human Rights, cu sediul la Oslo.
La rândul său, agenția de știri Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a transmis că cel puțin 34 de manifestanți și patru membri ai forțelor de securitate au fost uciși și 2.200 de arestați.
„Dovezile arată că amploarea represiunii devine mai violentă și mai extinsă în fiecare zi”, a declarat directorul organizației, Mahmood Amiry-Moghaddam.
„Organizația Națiunilor Unite și comunitatea internațională au responsabilitatea de a acționa decisiv, în cadrul legii internaționale, pentru a preveni uciderea în masă a protestatarilor”, a mai spus acesta.
Criză economică și de legitimitate
Un val de proteste zguduie Iranul de 12 zile, declanșat de o criză economică care se agravează și o prăbușire bruscă a monedei naționale, rialul. Demonstrațiile au început cu comercianți furioși din Teheran care au ieșit în stradă, iar de atunci s-au răspândit în întreaga țară.
Manifestațiile s-au transformat rapid în proteste politice împotriva guvernului autoritar al Republicii Islamice, iar forțele de securitate au reprimat manifestanții prin forță.
Printre cei mai activi protestatari sunt tinerii. Aproape jumătate din populația țării are sub 30 de ani.
„Vreau doar să trăiesc o viață pașnică, normală. În schimb, ei (conducătorii) insistă asupra unui program nuclear, susținerea grupurilor armate din regiune și menținerea ostilității față de Statele Unite”, a declarat Mina, o tânără șomeră în vârstă de 25 de ani, absolventă de universitate din provincia Lorestanul de vest, pentru agenția de știri Reuters.
„Aceste politici ar fi putut avea sens în 1979, dar nu astăzi. Lumea s-a schimbat”, a mai spus ea.
Un fost oficial senior din aripa reformistă a sistemului a declarat că pilonii ideologici fundamentali ai Republicii Islamice – de la codurile vestimentare impuse până la opțiunile de politică externă – nu sunt acceptate de tinerii sub 30 de ani.
„Generația tânără nu mai crede în sloganurile revoluționare, ci vrea să trăiască liber”, a spus el, potrivit Reuters.
În timpul protestelor, iranienii ieșiți pe străzile marilor orașe au criticat sprijinul Teheranului pentru militanți din regiune, scandând sloganuri precum „Nu Gaza, nu Liban, viața mea pentru Iran”.
Avertismentele lui Trump
Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat conducerea iraniană să nu ucidă protestatarii.
„Le-am spus că dacă încep să omoare oameni, ceea ce tind să facă în timpul revoltelor lor... au multe revolte... dacă o fac, îi vom lovi foarte tare”, a spus Trump, joi.
El a promis anterior sprijinul său pentru manifestanți împotriva conducerii autoritare din Iran.
Dacă Iranul ucide manifestanți pașnici, „Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor”, a scris președintele SUA, pe 2 ianuarie, pe platforma online Truth Social.
Liderul suprem, sub presiune
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, se confruntă în aceste zile cu unul dintre cele mai dificile momente de până acum și a promis că Iranul „nu va ceda inamicului”.
În interiorul Iranului, opiniile sunt împărțite cu privire la posibilitatea unei intervenții militare străine. Inclusiv criticii regimului resping această variantă.
„Ajunge. Timp de 50 de ani acest regim a condus țara mea. Uitați-vă la rezultat. Suntem săraci, izolați și frustrați”, a declarat un bărbat în vârstă de 31 de ani din orașul central Isfahan, sub protecția anonimatului.
Întrebat dacă susține intervenția străină, el a răspuns: „Nu. Nu vreau ca țara mea să sufere lovituri militare din nou. Poporul nostru a îndurat destul. Vrem pace și prietenie cu lumea. Fără Republica Islamică”.
Oponenții exilați ai Republicii Islamice, ei înșiși profund divizați, cred că momentul pentru răsturnarea actualului sistem este unul favorabil și au cerut mai multe proteste. Rămâne însă incert sprijinul de care se bucură ei în interiorul țării.
Articol redactat cu informații oferite de RFE/RL, Reuters.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
