Zi de apogeu a protestelor magistraților față de OUG 7. Sute de magistrați din toată țara au ieșit în stradă, în vreme ce ministrul Justiției, Tudorel Toader îi prezintă premierului Viorica Dăncilă abrogarea unui singur articol din ordonanța care a stârnit protestele. Toader a mai anunțat intențiile în privința renunțării la un articol al ordonanței, însă magistrații protestatari au spus că nu sunt mulțumiți.
UPDATE: La București, câteva zeci de procurori și judecători au ieșit pe treptele Curții de Apel București, într-un protest tăcut față de modificările aduse de ordonanțele de urgență legilor justiției. Câțiva activiști civici i-au susținut, de pe malul Dâmboviței, afișând pancarte prin care îi cereau lui Tudorel Toader abrogarea OUG 7. Au fost însă și câțiva trecători și șoferi care i-au huiduit pe magistrați.
Vineri, magistrații au ieșit să protesteze în mai multe orașe. La Cluj, peste o sută de procurori și judecători s-au strâns în fața Palatului de Justiție, iar la Sibiu de asemenea aproximativ o sută de magistrați au protestat. Unii trecători sau activiști civici le-au oferit flori și mărțișoare.
Au fost proteste ale magistraților și la Constanța, la Botoșani, iar la Brăila judecătorii Tribunalului au anunțat că vor purta banderole albe în timpul ședințelor de judecată.
Peste 50 de instanțe și parchete din 21 de județe ale țării au deja activitatea suspendată sau restrânsă.
GALERIE FOTO. Magistrații au ieșit din nou la protest
Lista instituțiilor judiciare cuprinde și cele mai înalte foruri ale sistemului românesc – Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT, două facultăți de Drept, de la București și Cluj – au cerut, în adunări cu decizii unanime, ca Guvernul Dăncilă să abroge Ordonanța care a modificat Legile Justiției și a dat puteri sporite Secției speciale care investighează magistrații.
Presiunea pe Guvern, mai cu seamă asupra Ministerului Justiției, a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit până acum în România. Magistrații acuză că Guvernul și Tudorel Toader au aruncat în aer încrederea într-o colaborare loială. De la Curtea Supremă, prin șefa instituției, Cristina Tarcea, până la procurorul general, Augustin Lazăr, acuzațiile la adresa lui Tudorel Toader au invocat absența oricărei consultări în privința OUG 7, inclusiv lipsa unui aviz, consultativ, din partea CSM, forul care asigură apărarea intereselor magistraților.
Lista revendicărilor
- Diferă, de la un for la altul, însă numitorul comun este abrogarea măcar parțială a ordonanței 7.
- Înalta Curte cere abrogarea în totalitate a ordonanței. 54 de magistrați ai celei mai înalte instanțe din România au scris - "Solicităm instituțiilor și autorităților implicate să acționeze respectând principiul separației puterilor în stat, în limitele constituționale și legale ale propriilor competențe, iar cu privire la actul normativ în discuție, să ia măsuri de abrogare a acestuia, în partea care excedează reglementarea privind accesul și respectiv, promovarea în profesie".
- DNA a cerut în două rânduri modificarea în OUG 7 a termenului de 45 de zile pentru delegările pe funcțiile de conducere. DNA a avertizat, prin vocea șefului său interimar, Călin Nistor, că activitatea departamentului este paralizată pe termen scurt. La 20 martie rămân fără coordonatori două secții importante. Este vorba despre Mădălina Scarlat - procuror-șef al Sectiei judiciare penale și Dănuț Volintiru - procuror-șef al Secției de combatere a coruptiei. Problema este că, în această situație, ministrul Tudorel Toader nu a înaintat propunerile pentru desemnarea unor șefi noi, nu a declanșat procedura de concurs pentru aceste posturi. Cei de la DNA spun că efectul direct este tergiversarea dosarelor de corupție.
- Trei asociații ale magistraților, care reunesc o proporție importantă a magistraților din România, au refuzat post factum negocieri cu Guvernul. Este vorba despre Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Inițiativa pentru Justiție. Ei reclamă lipsa de legitimitate a celor care au participat la negocierile de la începutul săptămânii cu premierul Dăncilă și ministrul Toader, în urma cărora s-a decis renunțarea de către Guvern la un singur articol. Cele trei asociații mai cer și declanșarea procedurii de revocare a reprezentanților din CSM care nu reprezintă interesele magistraților, ci pe cele personale. Este vizată Lia Savonea, președintele CSM, apropiată de PSD și de Liviu Dragnea, care a fost la negocierile de la Palatul Victoriei fără mandat din partea plenului care reunește reprezentanții procurorilor și judecătorilor. Curtea de Apel Brașov, în Adunare Generală, a decis începerea procedurii de excludere a Liei Savonea din CSM. Este o procedură complicată, care are nevoie de voturi la nivelul plenului din toate curțile de apel din țară (15) și de votul a 10 dintre ele.
- O altă revendicare vizează desființarea Secției Speciale pentru investigarea Infracțiunilor din Justiție (SSIJ), condusă de Gheorghe Stan, unde lucrează și Adina Florea, cea care a cerut preluarea dosarului TelDrum de la DNA și instrumentează un dosar împotriva Laurei Codruța Kovesi, care fusese clasat. În mai multe dintre protestele magistraților apare solicitarea de desființare a acestei secții. La nivel de principiu, secția este contestată pentru că încalcă recomandările forurilor europene – Comisia Europeană, Comisia de la Venezia GRECO. Contestarea este și la nivel de alcătuire a comisiei, cu procurori apropiați de PSD și de Tudorel Toader.
Cine protestează
Formulele de protest sunt variate. DNA a afișat un mesaj pe pagina sa de internet care avertizează că activitatea îi este blocată de OUG 7. Înalta Curte a transmis o scrisoare – semnată de peste 50 de judecători. Parchetu General a cerut abrogarea OUG 7 prin Augustin Lazăr. DIICOT și-a suspendat activitatea, doar cazurile urgente fiind rezolvate.
Instanțele și parchetele au decis în Adunări Generale fie suspendarea activității, fie restrângerea ei. Sunt peste 50 de instanțe și parchete.
Nu este clar care este proporția magistraților care au aderat la aceste revendicări. România are peste 7.000 de procurori și judecători, dintre care 3.700 sunt judecători. Protestele au fost stabilite prin vot majoritar al adunărilor generale, așadar se poate afirma că sunt mai mulți de jumătate care susțin aceste proteste. De asemenea, 700 de procurori au anunțat, într-o scrisoare, că nu sunt reprezentați de Asociația Magistraților și de Asociația Procurorilor din România, cele două organizații care au participat la negocierile cu Guvernul.
Lista parchetelor și instanțelor care participă la protest
sursa este Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
Instanţe cu activitate suspendată : Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramureş (+ purtare de banderole), Judecătoriile Dej, Sectorului 2, Cluj, Târgovişte, Gherla, Iaşi ( 2 ore+banderole), Slatina, Timişoara, Sibiu, Miercurea Ciuc, Curtea de Apel Constanţa, Tribunalul Ialomiţa, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Sectorului 4, Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Sectorului 6 (2 ore), Judecătoria Sector 1, Judecătoria Oradea (11.00:12.00), Tribunalul Bucureşti (amânarea cauzelor neurgente pentru o săptămană).
Alte forme de protest : Curtea de Apel Piteşti - suspendarea activităţii cu publicul, Tribunalul Special Mureş - bandelore şi proteste în faţa instanţei timp de 5 zile, Curtea de Apel Braşov - declanşarea procedurii de revocare a Liei Savonea, preşedintele CSM, Tribunalul Olt - comunicat de susţinere, Judecătoria Slatina - protest în faţa instanţei, Judecătoria Arad - comunicat şi afişare a deciziei la avizier, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - comunicat şi amânare pronunţare hotărâri.
Parchete cu activitate suspendată : Parchetul Judecătoriei Constanţa, Parchetul Tribunalului şi Parchetul Judecătoriei Braşov, Parchetul Judecătoriei Timişoara, Parchetul Judecătoriei Piteşti, Parchetul Tribunalului Argeş, Parchetul Tribunalului Mureş, Parchetele judecătoriilor sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, Parchetul Tribunalului şi Parchetul Judecătoriei Bacău, Parchetul Judecătoriei Cluj, Parchetul Judecătoriei Turda, DIICOT, Parchetul Judecătoriei Tarnăveni, Parchetul Judecătoriei Corabia, Parchetul Tribunalului Constanţa, Parchetul Judecătoriei Moineşti, Parchetul Tribunalului şi Parchetul Judecătoriei Satu Mare, Parchetul Judecătoriei Carei, Parchetul Judecătoriei Negreşti Oaş, Parchetul Tribunalului Bucureşti (2 ore pe zi) .
Activitatea suspendată înseamnă că că este suspendată toată activitatea, în afară de urgenţe.
Parchete cu activitatea judiciară suspendată : Parchetul Tribunalului Harghita, Parchetul Judecătoriilor Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa. Activitatea judiciară suspendată înseamnă că procurorii nu participă la şedinţele de judecată.
Parchete în care a fost suspendată activitatea cu publicul: Parchetele judecătoriilor Buzău, Român, Târgu Mureş, Parchetul Tribunalului şi Parchetul Judecătoriei Iaşi, Parchetul Tribunalului Bucureşti, Parchetul Judecătoriei Botoşani, Parchetul Tribunalului Covasna, Parchetul Tribunalului Brăila, Parchetul Judecătoriei Însurătei, Parchetul Judecătoriei Baia Mare, Parchetul Judecătoriei Ploieşti (banderole), Parchetul Tribunalului şi Parchetul Judecătoriei Timiş (+ banderole), Parchetul Judecătoriei Oneşti, Parchetul Tribunalului Vâlcea, Parchetul Judecătoriei Avrig, Parchetul Tribunalului Bucureşti, Parchetul Tribunalului Neamţ (+ banderole).
