Linkuri accesibilitate

Putin aruncă mingea în terenul Occidentului


Deși a masat peste 130.000 de trupe la granița cu Ucraina, Putin susține că nu vrea un nou război, dar că, în cazul în care vor izbucni noi lupte, atunci vina va fi doar a Kievului și a Occidentului.

Președintele rus Vladimir Putin a cerut joi Occidentului să ofere garanții de securitate imediate pentru a dezamorsa criza provocată de consolidarea militară a Rusiei în apropierea granițelor Ucrainei.

Conferința de presă susținută joi este unul dintre cele trei evenimente televizate, atent orchestrate, pe care Putin le ține în fiecare an, ca parte a unui efort de a-și prezenta pe plan intern dominația.

Mulți observatori au urmărit evenimentul pentru a găsi indicii cu privire la intențiile Kremlinului față de Ucraina și perspectiva unei invazii rusești în țara vecină, subiect care a dominat titlurile în Occident de câteva săptămâni.

„Voi ar trebui să ne dați garanții și să o faceți imediat, acum”, a spus Putin, citat de Reuters, în conferința de presă anuală, urmărită de întreaga lume, adresându-se Occidentului într-un dialog imaginar jucat sub pretextul răspunsului dat întrebărilor jurnaliștilor.

Putin a cerut NATO să renunțe la activitatea militară din Europa de Est și să nu admită Ucraina ca membru.

Deși a amenințat cu măsuri militare, a negat că ar avea în intenție să invadeze Ucraina.

Oficialii ucraineni spun că peste 100.000 de soldați ruși au fost trimiși în apropierea granițelor sale, iar SUA l-au amenințat pe Putin cu sancțiuni „cum nu s-au văzut vreodată” dacă Ucraina va fi atacată.

Putin a revenit apoi și a spus că măsurile militare nu sunt alegerea lui preferată și și-a exprimat speranța că vor avea loc discuții cu SUA la începutul anului viitor la Geneva, adăugând: „Mingea este în terenul lor, trebuie să ne dea un răspuns”.

El i-a trasat Ucrainei „linii roșii” și a devenit foarte agitat când a fost întrebat dacă garantează că Rusia nu va invada Ucraina. El a spus că nu vrea un nou război, dar a fost cât se poate de ferm atunci când a spus că, dacă vor izbucni noi lupte, atunci vina va fi doar a Kievului și a Occidentului.

În timpul conferinței de presă, el a reluat acuzațiile lansate și până acum împotriva Ucrainei, susținând că Kievul pregătește o nouă ofensivă militară în regiunile de est, unde războiul este în desfășurare de mai bine de șapte ani.

„Acum ne spun, război, război, război. Se pare că pregătesc o altă operațiune [în Donbas] și ne avertizează să nu stăm în cale, altfel vor fi sancțiuni", a spus Putin. El a acuzat, de asemenea, Occidentul că a creat un sentiment „anti-Rusia” în Ucraina prin înarmarea acesteia și „spălarea creierului populației”.

„Facem tot posibilul pentru a stabili legături de bună vecinătate cu Ucraina. Dar este imposibil să facem acest lucru cu actuala conducere. Oamenii din Ucraina care vor să lucreze cu noi se confruntă cu presiuni sau chiar sunt uciși”, a susținut Putin.

Dar subiectul Ucrainei sau al unui posibil nou război a durat doar pe parcursul a trei întrebări într-o conferință de presă care a durat patru ore, cu aproximativ 40 de întrebări adresate în mare parte de jurnalişti ruși.

„Nu noi am venit la granițele SUA sau ale Marii Britanii, nu, ei au venit la ale noastre”, a spus el, citat de BBC, acuzând NATO că a înșelat Rusia cu cinci valuri de expansiune din anii 1990 încoace.

Putin s-a referit și la sistemele antirachetă Aegis Ashore pe care Statele Unite le-au desfășurat în ultimii ani în țările aliate NATO, România și Polonia.

Washingtonul a insistat că sistemele sunt necesare pentru a apăra Europa împotriva amenințărilor din partea rachetelor Iranului și că, oricum, ar fi ineficiente împotriva arsenalului Rusiei.

„Am fost noi cei care am plasat rachete lângă granițele SUA?” a spus Putin, răspunzând la o altă întrebare. „Nu. SUA, cu rachetele sale, au venit la noi acasă și sunt în pragul casei noastre (…). Nu mai puneți sisteme de asalt lângă casa noastră”, a spus Putin, omițând că nici Polonia și nici România nu au fost dotate cu sisteme de atac, ci doar defensive.

Într-o listă de cereri prezentată săptămâna trecută, Rusia a spus că dorește ca NATO să revină la nivelul din 1997, înainte de admiterea Poloniei, a țărilor baltice și a altor state est-europene.

Oficialii americani au declarat public că sunt dispuși să poarte discuții cu privire la cererile Rusiei. Cu toate acestea, în mod privat, oficialii de la Washington au spus că unele dintre cereri sunt inadmisibile și contravin fundamental valorilor occidentale.

Rusia a invadat Georgia în 2008 și apoi a confiscat ilegal Crimeea de la Ucraina în 2014, iar Moscova caută să obțină asigurări că niciuna dintre țări nu va avea voie să adere la NATO.

Trupe suplimentare au fost mutate în Crimeea și acolo urmează să aibă loc exerciții militare. Germania și-a exprimat îngrijorarea față de mișcările de trupe ale Rusiei și a spus că dialogul este „acum esențial pentru a încerca să dezamorseze o criză majoră”.

Republicile baltice Lituania, Letonia și Estonia se tem și ele de consolidarea militară a Rusiei, iar președintele lituanian Gitanas Nauseda a descris situația actuală ca fiind probabil „cea mai periculoasă din ultimii 30 de ani”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus săptămâna aceasta că speră și el că la începutul anului viitor vor avea loc discuții cu Rusia, dar a afirmat ferm că aderarea Ucrainei la alianță depinde exclusiv de NATO și Kiev.

În ciuda tensiunilor crescute în jurul graniței cu Ucraina, un acord de încetare a focului a fost reînnoit în iulie 2020. Separatiștii susținuți de ruși au ocupat zone mari din est în 2014 și de atunci se află în război cu armata ucraineană.

Șeful personalului prezidențial ucrainean, Andrei Iermak, a salutat acordul intermediat de organizația europeană de securitate OSCE ca un pas către detensionare.

Peste 14.000 de oameni au fost uciși în șapte ani de conflict. Deși lupta s-a încheiat în 2015, ciocnirile au continuat.

Încălcările încetării focului au crescut în ultimul timp, iar oficialii apărării de la Kiev acuză Rusia că a trimis 122.000 de militari la granița cu Ucraina. Alți 143.500 sunt staționați pe o rază de 400 km, susțin ei.

Miercuri seara, cele două țări, împreună cu rebelii susținuți de ruși, au convenit cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa să consolideze armistițiul. OSCE își propune să prevină conflictele și să gestioneze crizele și are o misiune de monitorizare în estul Ucrainei.

Ambasadorul OSCE Mikko Kinnunen a lăudat acordul ca fiind deosebit de important, deoarece monitorii organizației sale au înregistrat de cinci ori mai multe încălcări de încetare a focului în această lună decât în decembrie anul trecut.

Joi, sediul forțelor comune din Ucraina a declarat că nu au fost raportate încălcări ale acordului din partea separatiștilor în ultimele 24 de ore.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă, apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție și preocupat în mod special de ingerința politicului în anchetele penale. Dora a activat și ca stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG