„E clar că acest acord nu va fi aplicat”, a transmis Putin în timpul conferinței de presă. „Totuși, Rusia a făcut eforturi să rezolve aceste probleme complexe. Întâlnirea e menită să analizeze situația, inclusiv apelul separatiștilor ruși ca Rusia să recunoască independența regiunilor Donețk și Luhansk”.
La scurt timp după afirmația făcută de președintele rus, vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a spus în timpul ședinței că Ucraina nu are nevoie de Republicile Populare Donețk și Luhansk. Medvedev a fost președinte al Rusiei în perioada 2008 – 2012.
„De aceea ne-am intensificat eforturile de discuții cu NATO și SUA, pentru ca acestea să fie de acord cu garanțiile de securitate de care avem nevoi. Nu vrem confruntare, dar avem nevoie de garanții”, a spus Vladimir Putin.
Săptămâna trecută, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o rezoluție prin care parlamentarii ruși i-au cerut președintelui rus să recunoască independența regiunilor Donețk și Luhansk. Liderii din Occident au transmis că o asemenea măsură ar fi o încălcare a legilor internaționale, a suveranității Ucrainei și a prevederilor Acordului de la Minsk.
Cele mai intense lupte din ultimii trei ani
Locuitorii din Donețk și Luhansk au transmis că bombardamentele separatiștilor pro-ruși din ultima săptămână sunt cele mai intense din ultimii trei ani. Autoritățile ucrainene transmit că în ultimele 24 de ore au avut loc peste 100 de încălcări alte tratatului de încetare al focului.
„Rusia a încercat întotdeauna să rezolve toate conflictele prin mijloace pașnice. Cu toate acestea, autoritățile de la Kiev au efectuat două operațiuni punitive în aceste teritorii (Donețk și Luhansk, n.r.) și se pare că asistăm acum la o escaladare pentru a treia oară”, a explicat Putin.
Liderii celor două republici autonome din regiunea Donbas au transmis că autoritățile de la Kiev pregătesc o invazie militară a regiunii.
Putin a afirmat, de asemenea, că o posibilă aderare a Ucrainei la NATO ar pune Rusia în conflict direct cu NATO din cauza articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Articolul prevede că un posibil atac împotriva unui stat membru NATO reprezintă un atac împotriva întregii alianțe.
„Din moment ce nimeni nu e de acord că peninsula Crimeea nu mai aparține Ucrainei, avem de-a face cu posibilitatea ca Ucraina (ca stat membru NATO, n.r.) să pornească un război împotriva Rusiei pentru a recupera ceea ce crede că este al ei. Iar atunci am fi în conflict direct cu NATO”, a continuat Putin.
La ședința Consiliului de Securitate au participat mai mulți oficiali ruși, printre care Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, și Serghei Șoigu, ministrul Apărării din Rusia. Lavrov a transmis că se va întâlni joi cu secretarul de stat american, Antony Blinken, la Geneva, în Elveția.
Posibile ciocniri între soldații ruși și ucraineni
Liderul serviciilor de securitate FSB din Rusia, Alexander Bortnikov, a spus că trupele rusești de la granița cu Ucraina au oprit un atac al unor posibili „sabotori ucraineni”.
Potrivit autorităților de la Moscova, două vehicule ce ar fi aparținut armatei ucrainene ar fi pătruns pe teritoriul rus, moment în care soldații ruși au deschis focul asupra vehiculului, ucigând cinci persoane și capturând un soldat. Incidentul, încă neconfirmat de autoritățile de la Kiev, ar fi prima ciocnire directă dintre trupele ucrainene și ruse.
Liderii din Occident sunt de părere că Moscova a început deja amplificarea propagandei de stat pentru a justifica o posibilă intervenție în Ucraina.
Uniunea Europeană a anunțat luni că va oferi Urainei un ajutor financiar în valoare de 1,2 miliarde de dolari pentru a-și putea consolida securitatea. Potrivit Consiliului European, „intenția este de a oferi ajutor rapid în cazul unei crize acute”.
Tensiunile de la granița Ucrainei cu Rusia au crescut semnificativ în ultima săptămână, după ce luptele dintre separatiștii pro-ruși și armata ucraineană s-au intensificat.
Deși luni, 14 februarie, Kremlinul a anunțat retragerea a o parte din trupele staționate la graniță, serviciile de informații transmit că aproximativ 200.000 de soldați ruși se află în prezent în apropierea graniței cu Ucraina, un număr aproape dublu față de finalul lunii ianuarie.
Acordurile de la Minsk
În 2014, Aleksandr Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului, s-a oferit să medieze discursurile de pace dintre Ucraina și liderii separatiști pro-ruși, aflați în conflict în regiunea Dobas, din estul Ucrainei.
La discuțiile de pace care au avut loc la Minsk au participat liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei. Rezultatul final al discuțiilor, denumite Acordurile de la Minsk, prevăd o încetare imediată a focurilor de armă.
Cu toate acestea, Rusia dorește ca Acordurile de la Minsk să le ofere celor Republicilor auto-proclamate Donețk și Luhansk un nivel de autonomie - nespecificat de aceștia - ce ar duce, în esență, la federalizarea statului Ucrainean și posibilitatea ca liderii separatiști pro-ruși să poată avea un cuvânt de spus în politica externă a Ucrainei. Aceștia s-ar putea opune inclusiv șansei ca Ucraina să se alăture alianțelor din Occident, precum NATO sau Uniunea Europeană.
