„Dacă cineva crede că poate furniza astfel de arme într-o zonă de război pentru a ne ataca teritoriul și a ne crea probleme, de ce nu am avea și noi dreptul să furnizăm arme din aceeași clasă regiunilor lumii unde vor exista lovituri asupra instalațiilor sensibile ale acelor țări [occidentale]?”, a întrebat retoric Vladimir Putin.
Remarcile liderului de la Kremlin vin după ce președintele SUA, Joe Biden, a permis săptămâna trecută Ucrainei să folosească anumite arme americane pentru a lovi în interiorul Rusiei cu scopul de a contracara atacurile asupra orașului Harkov.
Germania a anunțat o schimbare similară de politică, la scurt timp după anunțul SUA.
Președintele rus a avertizat în mod special Germania, spunând că discuțiile despre trimiterea de rachete capabile să lovească ținte pe teritoriul rus „distrug definitiv relațiile ruso-germane”.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra țintelor civile din regiunea nord-estică Harkov și din regiunea estică Donețk.
Putin a avertizat că livrările de arme occidentale către Ucraina sunt „un pas foarte periculos”, mai ales dacă donatorii„ controlează” utilizarea armelor, care au nevoie de ghidaj radio sau prin satelit oferit de occident.
În ceea ce privește utilizarea armelor nucleare, Putin a citat doctrina militară a Rusiei, care spune că, dacă suveranitatea și integritatea teritorială a țării sunt amenințate „este posibil să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”.
Putin a repetat afirmația că Rusia „nu a început războiul”, dând vina pe revoluția pro-occidentală din 2014.
Putin a susținut, fără a oferi dovezi, că lunile de proteste masive și în mare parte pașnice care au început în 2013 și au durat până la începutul anului 2014 în Piața Independenței din Kiev ar fi fost o lovitură de stat susținută de SUA.
Protestele de atunci au dus la înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, dar nu înainte ca o represiune a forțelor de ordine să ducă la moartea a peste 100 de persoane.
Răspunsul Rusiei a fost anexarea ilegală a Crimeei și sprijinirea forțelor separatiste din estul Ucrainei.
Opt ani mai târziu, în februarie 2022, în ciuda săptămânilor de avertismente că Rusia riscă izolarea și consecințele financiare grave, Moscova a invadat Ucraina.
Vladimir Putin a fost întrebat și despre alegerile prezidențiale din SUA și ce impact va avea asupra Rusiei rezultatul lor.
„În cea mai mare parte, nu ne pasă” cine câștigă alegerile din SUA, a spus președintele rus și a adăugat că Moscova nu se așteaptă ca alegerile din 5 noiembrie să schimbe politica SUA față de Rusia.
Vladimir Putin a mai spus că Rusia și Statele Unite sunt în contact cu privire la un posibil schimb de prizonieri care l-ar elibera pe jurnalistul american Evan Gerșcovici, care a fost arestat pentru spionaj anul trecut.
„Serviciile relevante din SUA și Rusia sunt în contact permanent unul cu celălalt și, desigur, vor decide doar pe bază de reciprocitate”, a precizat președintele Rusiei.
Nu a existat nicio mențiune despre alți cetățeni americani aflați în prezent în spatele gratiilor în Rusia, inclusiv jurnalista RFE/RL Alsu Kurmașeva.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
