Pușcașii marini americani vor desfășura un radar TPS-80 în România, lângă granița cu Ucraina
Puşcaşii marini americani vor amplasa un radar TPS-80 în România, lângă graniţa cu Ucraina, anunţă Ambasada României în Statele Unite, într-o postare pe Facebook.
Radarul va asigura „detectarea, urmărirea şi identificarea ţintelor aeriene” şi va acoperi estul Ucrainei şi bazinul central şi vestic al Mării Negre, „îmbunătăţind apărarea integrată prin creşterea razei de detectare a ţintelor aeriene care evoluează la altitudini joase, medii şi înalte”, precizează Ambasada României în SUA.
De asemenea, armata spaniolă va aduce în România un radar TPS-43, care va fi integrat în sistemul integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă al NATO, informează sursa citată.
În iunie, la summitul NATO de la Madrid, SUA au anunţat că îşi vor consolida poziţionarea militară în Europa, pentru ca NATO să poată răspunde la ameninţări provenind „din toate direcţiile şi în toate domeniile: terestru, aerian, maritim”. Cu această ocazie, preşedintele Joe Biden a anunţat o prezenţă consolidată – militari şi capacităţi americane – în Spania, Polonia, România, ţările baltice, Regatul Unit, Germania şi Italia.
Consilierul lui Zelenski: Ucraina va negocia cu viitorul lider al Rusiei, nu cu Vladimir Putin
Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski, a spus că Kievul nu a refuzat niciodată să negocieze cu Moscova și că este pregătită pentru discuții cu viitorul lider al Rusiei, dar nu și cu Vladimir Putin.
Comentariile de pe Twitter ale lui Mihailo Podoliak au urmat unui articol publicat sâmbătă de Washington Post, care spunea că administrația Biden îi încuraja pe liderii Ucrainei să semnaleze deschiderea de a negocia cu Moscova.
„Ucraina nu a refuzat niciodată să negocieze. Poziția noastră de negociere este cunoscută și deschisă”, a scris el pe Twitter, spunând că mai întâi că Rusia ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina.
SUA le cere, discret, băncilor să păstreze legături cu unele firme rusești, în pofida opoziției Congresului american
Trezoreria și Departamentul american de Stat îndeamnă, discret, giganții bancari, inclusiv JPMorgan și Citigroup, să continue afacerile cu anumite firme strategice rusești, potrivit unor persoane familiare cu situația, relatează Bloomberg.
Bloomberg notează că într-o audiere de șapte ore în Congres, din luna septembrie, democratul Brad Sherman, din Camera Reprezentanților, făcea presiuni asupra CEO-ului băncii JPMorgan Chase, Jamie Dimon, să taie legăturile sale cu companiile rusești precum Gazprom.
Băncile precum JPMorgan, a susținut Sherman atunci, exploatează o lacună a sancțiunilor pentru a continua să facă afaceri în Rusia, în ciuda invaziei din Ucraina.
„Urmăm instrucțiunile guvernului american când ne-au cerut să facem asta”, a răspuns Dimon înainte ca Sherman să-l întrerupă, ducându-și ochii la Jane Fraser de la Citigroup Inc.
Schimbul a evidențiat modul în care cele mai mari bănci ale țării continuă să facă afaceri cu mari companii din Rusia pentru a amortiza șocul economic, respectând sancțiunile împotriva războiului lui Putin.
Este vorba de eforturile administrației de a minimiza efectele negative ale regimului de sancțiuni menit să pedepsească Rusia. În timp ce unii membri ai Congresului bat în masă pledând pentru măsuri mai puternice împotriva Rusiei, administrația încearcă să împiedice progresele Rusiei evitând în același timp o catastrofă economică globală.
„Congresul trebuie să înțeleagă acest lucru – guvernul SUA nu a impus un embargo cuprinzător Rusiei, există încă zone de afaceri care sunt permise”, a spus într-un interviu Nnedinma Ifudu Nweke, un avocat specializat în sancțiuni economice și embargouri comerciale din SUA la Akin Gump Strauss Hauer & Feld LLP.
Departamentul de Trezorerie „va continua să aibă întâlniri pentru a educa băncile cu privire la acele zone de tranzacții permise, în special în spațiul umanitar”, a spus Nweke.
Administrația Biden a spus în repetate rânduri că dorește ca băncile și întreprinderile să mențină fluxul de bani din sectoarele nesancționate ale economiei Rusiei. Dar amploarea conversațiilor cu băncile nu a fost raportată anterior.
Meduza: Kremlinul a început să pregătească propaganda pentru o eventuală pierdere a Hersonului. Un scenariu „nedorit, dar probabil”
Kremlinul, care apreciază că o retragere din Herson este „nedorită, dar probabilă”, a pregătit mai multe linii directoare pentru propagandiștii ruși cu scopul de a pregăti „opinia publică” din Rusia pentru faptul că singurul mare oraș pe care l-a cucerit în Ucraina ar putea fi abandonat, transmite site-ul meduza.io, care citează surse apropiate Kremlinului.
Într-unul dintre documentele obținute de meduza.io se afirmă că direcția Herson este „cea mai dificilă pentru armata rusă în stadiul actual al operațiunii speciale”. Propagandiștilor li cere să explice această situație prin faptul că Ucraina are o nevoie „vitală” să cucerească orașul „pentru a demonstra capacitatea de luptă a unităților sale teroriste și pentru a cere un nou ajutor din partea Occidentului”
„Kievul nu va ține cont de propriile pierderi – este gata să ruineze zeci de mii de oameni ai săi și ai altora de dragul unor noi tranșe (financiare) și al unor noi livrări de arme. Trupele rusești caută să salveze viețile civililor și ale personalului. Pericolul unei lovituri masive asupra orașului de către un grup uriaș de naționaliști a fost cel care a dictat evacuarea civililor din oraș pe malul stâng al Niprului”, se arată în acest „manual” destinat propagandei Kremlinului.
Un alt motiv pentru o eventuală retragere din Herson invocată de liniile directoare precizează că Ucraina și țările NATO „și-au aruncat toate forțele” tocmai în această direcție a frontului – iar acest lucru amenință să devină o „uriașă vărsare de sânge”:
„Zelenski vrea să facă un spectacol sângeros pentru întreaga lume, să prezinte forțele armate ale Ucrainei ca fiind cele care suferă și să ceară noi bani. Inamicul vrea ca Herson să devină o capcană pentru Rusia, un câmp de luptă cu zeci de mii de victime”.
Cel de-al doilea manual elaborat la Kremlin precizează în mod expres că propaganda de stat trebuie să „acorde atenție” discursului lui Anatoli Torkunov, diplomat, istoric și politolog, membru al consiliului științific din cadrul Consiliului de Securitate al Federației Ruse. La întâlnirea lui Putin cu istoricii, Torkunov a amintit de bătălia de la Poltava – și a afirmat că, înainte de victoria din ea, Petru I „s-a retras la Poltava” și că retragerea a fost cea care a dus în cele din urmă la „un punct de cotitură în război”.
Două surse Meduza apropiate Kremlinului notează că autoritățile ruse văd acum capitularea Hersonului ca pe un scenariu „nedorit”, dar „probabil” pe front. Anterior, oficialii ruși (inclusiv cei de cel mai înalt rang ) au declarat de mai multe ori că „Rusia este pentru totdeauna” în teritoriile din regiune capturate chiar la începutul războiului.