Președintele Ucrainei Volodimir a transmis joi dimineață că discută cu aliații occidentali pentru un răspuns la „referendumurile false organizate de Rusia”.

"Ucraina nu poate şi nu va suporta nicio încercare a Rusiei de a pune mâna pe vreo parte a pământului nostru", a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său zilnic, potrivit site-ului preşedinţiei.

"Principala noastră sarcină acum este să coordonăm acţiunile cu partenerii ca răspuns la referendumurile false organizate de Rusia şi la toate ameninţările conexe. Nu este 2014. Totul este clar pentru toată lumea. Şi cu siguranţă vor fi acţiuni", a adăugat el, precizând că a avut o serie de de negocieri cu preşedintele Turciei Erdoğan, cancelarul Germaniei Scholz, premierul Canadei Trudeau, premierul Marii Britanii Truss, secretarul general al ONU Guterres, preşedintele Consiliului European Charles Michel.

"Dacă cineva din Rusia crede că poate scăpa cu tot ce face pe teritoriul ocupat, dacă cineva din Rusia speră că lumea îşi va abandona propriile valori, speriată de un alt anunţ rusesc de anexare, se înşală. Fiecare pas de escaladare a ocupantului nu face decât să confirme faptul că lumea trebuie să acţioneze şi mai dur", a avertizat Zelenski.

Preşedintele Zelenski a precizat că a semnat "un alt decret de premiere pentru apărătorii noştri. Premiile de stat au fost acordate: 71 de războinici ai Gărzii Naţionale, 21 de angajaţi ai Serviciului de Stat de Urgenţă, 52 de poliţişti de frontieră, 320 de combatanţi au fost premiaţi pentru acţiunile lor curajoase şi eficiente în timpul eliberării de sub ocupaţie a districtelor din regiunea Harkov".

În ceea ce priveşte situaţia de pe front: "Totul este clar pentru noi. Prin urmare, repet... Pentru cei care înţeleg doar rusă. Dacă vrei să trăieşti, fugi. Dacă vrei să trăieşti, predă-te. Dacă vrei să trăieşti, luptă pe străzile tale pentru libertatea ta. Totul ti-a fost luat oricum. Sau poate cineva dintre voi are platforme petroliere? Palate? Podgorii? Poate iahturi? Sau vreo bancă? Pentru ce lupţi? Singurul lucru pe care îl ai sunt împrumuturi, ceva de mâncare seara şi acum e mobilizare. Luptă pentru ceea ce este al tău! Stai departe de pământul nostru, sufletul şi cultura noastră", a îndemnat preşedintele ucrainean.

Țările europene spun că vor spori securitatea în jurul instalațiilor de petrol și gaze după presupusa sabotare a două conducte majore. UE, SUA și NATO au sugerat că deteriorarea conductelor dintre Rusia și Germania a fost deliberată, dar nu au învinuit direct Rusia, relatează BBC.

Rusia a fost acuzată anterior că folosește aprovizionarea cu gaze ca armă împotriva Occidentului pentru sprijinul său pentru Ucraina.

Scurgerile de pe conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost descoperite luni și marți. Nicio conductă nu funcționa în acel moment, deoarece proiectul Nord Stream 2 a fost abandonat când Rusia a invadat Ucraina, iar Rusia a închis Nord Stream 1 în septembrie, invocând necesitatea de întreținere.

Însă ambele conducte erau încă pline cu gaz, care a ieșit la suprafață într-o zonă lată de un kilometru pe suprafața mării.

Ministrul danez al Energiei, Dan Jorgensen, a declarat că scurgerile ar putea dura cel puțin o săptămână, până când gazele care iese din conducte se vor epuiza. A fost declanșată o anchetă.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis „cel mai puternic răspuns posibil” dacă se dovedește că atacul a fost deliberat.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile de sabotaj ca fiind „previzibile, stupide și absurde”. Peskov a spus că este „extrem de îngrijorat” de scurgeri, adăugând că posibilitatea unui atac deliberat nu poate fi exclusă.

În urma presupuselor atacuri, Norvegia – acum cel mai mare furnizor de gaze din Europa – a decis să-și desfășoare armata pentru a proteja infrastructura crucială. Premierul Jonas Gahr Stoere a declarat într-o conferință de presă că armata va fi „mai vizibilă” la instalațiile de petrol și gaze. Orice atac va fi gestionat împreună cu aliații, a spus el. Marina va fi desfășurată pentru a proteja instalațiile offshore, în timp ce poliția ar putea crește prezența la instalațiile de pe uscat, a spus el.

Equinor, o companie energetică de stat norvegiană, a mai declarat miercuri că și-a intensificat măsurile de securitate.

Secretarul de stat american a afirmat că Statele Unite nu se opun ca Ucraina să utilizeze armele furnizate de Occident pentru a elibera teritoriile în care Rusia a organizat așa-zise referendumuri pentru anexare.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari: nu recunoaștem și, de fapt, nu vom recunoaște niciodată anexarea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Ucraina are dreptul absolut să se apere pe întreg teritoriul său, în special pentru a-și lua înapoi teritoriile care au fost confiscate ilegal de Rusia într-un mod sau altul”, a declarat Anthony Blinken.

Conform secretarului de stat american, armele pe care atât SUA, cât și alte țări le oferă Ucrainei au fost utilizate eficient pentru recâștigarea teritoriilor, cu precădere cele din nord-estul și sudul țării.

„Ucrainenii vor continua să facă ceea ce trebuie să facă pentru a-și recupera pământul care le-a fost luat. Vom continua să-i sprijinim în aceste eforturi”, a mai afirmat Blinken.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, replicat față de aceste afirmații: „din ce în ce mai mult partea americană intră de facto în acest conflict, din ce în ce mai mult partea americană se apropie de a deveni parte a acestui conflict, care este extrem de periculos”, conform Interfax.

Rusia a amenințat că aceste teritorii vor fi considerate parte a Federației Ruse și vor fi „apărate” potrivit doctrine militare a țării, care permite utilizarea armelor nucleare.

NATO a transmis că nu va recunoaște referendumurile organizate de Rusia în regiunile aflate sub ocupația forțelor invadatoare și nici anexarea Crimeei.

„Majoritatea gazului s-a scurs deja din conductele” Nord Stream 1 și 2, avariate în urma unui prezumtiv act de sabotaj, a declarat șeful autorității daneze pentru energie, Kristoffer Böttzauw, într-o conferință de presă, potrivit Le Monde. „Ne așteptăm ca restul să scape până duminică”, a adăugat el.

Ministrul danez al Apărării a declarat miercuri dimineață că, din cauza scurgerilor pe scară largă, va dura „una până la două săptămâni” pentru a începe inspecțiile la structurile avariate.

Din cauza războiului din Ucraina, cele două instalații nu au fost în funcțiune, dar erau umplute cu gaz din motive tehnice. Potrivit organizațiilor de protecție a climei, Nord Stream 1 și 2 conțineau aproximativ 350.000 de tone de gaz natural – metan – care provoacă un efect de seră semnificativ și dăunător pentru climă.

Potrivit Greenpeace, acest lucru corespunde efectului a aproape 30 de milioane de tone de CO2, adică mai mult de două treimi din emisiile anuale ale Danemarcei vecine.