Război în Ucraina | 12 aeroporturi, sute de poduri și zeci de mii de km de drumuri distruse. Putin leagă blocada cerealelor de sancțiuni

Președintele rus Vladimir Putin a discutat sâmbătă dimineață cu președintele francez Emmanuel Macron și cu cancelarul german Olaf Scholz.

Putin le-a spus celor doi lideri că furnizarea de arme Ucrainei este „periculoasă”, avertizând „asupra riscurilor de destabilizare suplimentară a situației și de agravare a crizei umanitare”, a arată Kremlinul.

Putin a mai spus că este pregătit să caute modalități de a transporta cereale blocate în porturile ucrainene în timpul campaniei militare a Moscovei, a adăugat acesta.

„Rusia este pregătită să ajute la găsirea de opțiuni pentru exportul neîngrădit de cereale, inclusiv exportul de cereale ucrainene din porturile din Marea Neagră”, a declarat Kremlinul, potrivit BBC.

„O creștere a aprovizionării cu îngrășăminte și produse agricole rusești va contribui, de asemenea, la reducerea tensiunilor de pe piața mondială a alimentelor, ceea ce, desigur, va necesita eliminarea sancțiunilor relevante”, mai arată Moscova.

„O atenție specială” a fost acordată negocierii dintre Ucraina și Rusia, Kremlinul susținând că este „înghețată din vina Kievului”.

„Vladimir Putin a confirmat deschiderea părții ruse pentru reluarea dialogului”, a adăugat biroul său de presă.

Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a fost împiedicat să părăsească Ucraina pentru a participa la o reuniune a unui organism NATO în Lituania, a declarat sâmbătă formația parlamentară din care face parte, potrivit Reuters.

Poroșenko a fost oprit de două ori la un punct de trecere a frontierei cu Polonia, în timp ce se îndrepta spre reuniunea Adunării Parlamentare a NATO, o organizație interparlamentară consultativă, se arată în comunicat.

Presa ucraineană a relatat că Poroșenko nu a putut trece granița din cauza unor „probleme tehnice” cu un permis care îi permitea să părăsească țara.

„Poroșenko primise toate permisiunile oficiale pentru a părăsi țara și fusese inclus în delegația oficială a Parlamentului Ucrainei pentru acest eveniment”, a declarat Partidul Solidaritatea Europeană.

Poroșenko urma să aibă o serie de întâlniri la nivel înalt la Vilnius, inclusiv cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. De asemenea, el urma să participe la o reuniune a Partidului Popular European la Rotterdam.

În ianuarie, Poroșenko a obținut o hotărâre judecătorească care îi permite să rămână în libertate în timp ce este anchetat pentru trădare de patrie, într-o anchetă despre care el spune că a fost un atac motivat politic legat de aliații succesorului său, președintele Volodimir Zelenski.

Poroșenko este investigat în legătură cu finanțarea separatiștilor susținuți de Rusia în estul țării prin vânzări ilegale de cărbune în 2014-2015.

Ministerul Apărării de la București a anunțat că varianta în limba engleză a site-ului său (english.mapn.ro) a fost atacată cibernetic.

„Sâmbătă, 28 mai, în jurul orei 04.30, asupra versiunii în limba engleză a paginii de internet a Ministerului Apărării Naționale s-a declanșat un atac cibernetic de tip distributed denial of service (DDOS)”, se arată într-un comunicat al MApN.

„Specialiștii Comandamentului Apărării Cibernetice al MApN (CApC) au reușit restabilirea funcționării normale a paginii de internet în aproximativ 30 de minute de la declanșarea atacului DDOS”, a mai transmis ministerul.

MApN precizează că site-ul său nu conține baze de date cu caracter sensibil sau clasificat, iar atacul nu a afectat alte servicii și rețele informatice ale MApN.

Site-ul armatei române a mai fost vizat de un atac de tip DDOS și la finalul lunii aprilie, alături de alte câteva site-ul guvernamentale. Atacul a fost revendicat de un grup de hackeri ruși.

Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a declarat sâmbătă că invazia rusă în țara sa a distrus peste 25.000 de kilometri de drumuri, câteva sute de poduri și 12 aeroporturi.

El a mai spus că peste 100 de instituții de învățământ, peste 500 de unități medicale și 200 de fabrici sunt, de asemenea, ruinate sau avariate.

„Aproximativ 35% din economie nu funcționează în prezent”, a spus Denis Șmihal, pentru BBC.

Un teritoriu de peste 300.000 de kilometri pătrați de teren au fost minat sau contaminat, potrivit acestuia.

Șmihal a estimat că între 30 și 50% din PIB-ul țării a fost pierdut, iar deficitul bugetar lunar este de 5 miliarde de dolari.

Potrivit diferitelor estimări, pagubele directe aduse infrastructurii și economiei se ridică la aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Șmihal a declarat că guvernul a alocat peste 50 de miliarde de dolari pentru reconstrucția imediată, acolo unde acest lucru a fost posibil.

Următoarea etapă va consta în refacerea infrastructurii majore, cum ar fi alimentarea cu energie electrică și apă, precum și în reconstrucția podurilor și a drumurilor, a spus el. A treia etapă va fi „marea reconstrucție a țării noastre”.

„Nu vrem doar să refacem cărămizi și beton. Vrem să construim un nou stat”, a spus premierul ucrainean. El a spus că acest lucru va necesita fonduri ucrainene, ajutor internațional și bani ruși.

„Suntem convinși că agresorul trebuie să plătească pentru distrugerile pe care le-a creat. Ar trebui să fie clar, pe seama activelor rusești înghețate - confiscate și transferate în Ucraina pentru restaurarea comună a statului nostru”, a spus el.