O navă va transporta metale din Mariupol în Rusia. Ucraina acuză că este un jaf
O navă a intrat în portul ucrainean Mariupol, pentru prima dată de când Rusia a a capturat orașul, pentru a încărca metal și a-l expedia în estul Rusiei.
Un purtător de cuvânt al portului a declarat pentru agenția rusă de știri TASS că nava va încărca 2.700 de tone de metal, apoi luni va pleca spre orașul rus Rostov pe Don. Purtătorul de cuvânt nu a precizat unde a fost produs metalul transportat.
Avocatul poporului din Ucraina, Liudmila Denisova, a declarat că acest transport reprezintă un jaf din partea Rusiei. „Jefuirea în teritoriile ocupate temporar de Ucraina continuă”, a scris ea pe aplicația de mesagerie Telegram, citată de Reuters.
„În urma furtului de cereale ucrainene, ocupanții au recurs la exportul de produse metalice din Mariupol”, a adăugat ea.
Cel mai mare producător de oțel din Ucraina, Metinvest, a declarat vineri că este îngrijorat de faptul că Rusia ar putea folosi mai multe nave blocate la Mariupol pentru a „fura și a face contrabandă cu produse metalurgice” aparținând grupului.
Întrebat sâmbătă dacă metalul care urma să fie expediat aparținea Metinvest, un purtător de cuvânt al companiei a declarat: „Am spus ieri că metalul nostru se află în portul Mariupol, da”.
Rusia a preluat controlul total al Mariupol săptămâna trecută, când peste 2.400 de luptători ucraineni care s-au asediat în combinatul siderurgic Azovstal s-au predat. Moscova a anunțat joi că portul a fost deminat și a fost deschis din nou pentru navele comerciale.
Cucerirea Mariupolului a ajutat Rusia să își asigure controlul total al coastei Mării Azov și să creeze o legătură terestră cu Crimeea, pe care a anexat-o ilegal de la Ucraina în 2014.
Scholz și Macron i-au cerut lui Putin să negocieze față în față cu Zelenski
Olaf Scholz și Emmanul Macron i-au cerut lui Vladimir Putin „negocieri directe serioase” cu Volodimir Zelenski pentru a găsi „o soluție diplomatică la acest conflict”, relatează Agenția France-Presse.
În timpul unei conversații de 80 de minute cu președintele rus, cei doi lideri europeni „au insistat asupra unei încetări imediate a focului și a unei retrageri a trupelor rusești”, a precizat biroul cancelarului german.
De asemenea, cancelarul german și președintele francez „i-au cerut președintelui rus să asigure o îmbunătățire a situației umanitare a populației civile” din Ucraina.
Cei doi lideri europeni „au luat notă în mod pozitiv de angajamentul președintelui rus de a trata luptătorii capturați în conformitate cu dreptul umanitar internațional, în special cu Convențiile de la Geneva, și de a asigura accesul neîngrădit al Comitetului Internațional al Crucii Roșii”, se mai arată în comunicat.
S-a discutat, de asemenea, despre aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, care a fost afectată de acțiunea Rusiei în Ucraina.
Putin a dat asigurări că „dorește să permită exportul de cereale din Ucraina, în special pe cale maritimă”, a adăugat cancelaria germană.
Cei trei lideri au convenit, de asemenea, asupra „rolului central” pe care trebuie să îl joace Organizația Națiunilor Unite pentru a garanta exporturile.
„Vrem să construim un nou stat” - premierul Ucrainei a prezentat bilanțul distrugerilor provocate de Rusia
Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a declarat sâmbătă că invazia rusă în țara sa a distrus peste 25.000 de kilometri de drumuri, câteva sute de poduri și 12 aeroporturi.
El a mai spus că peste 100 de instituții de învățământ, peste 500 de unități medicale și 200 de fabrici sunt, de asemenea, ruinate sau avariate.
„Aproximativ 35% din economie nu funcționează în prezent”, a spus Denis Șmihal, pentru BBC.
Un teritoriu de peste 300.000 de kilometri pătrați de teren au fost minat sau contaminat, potrivit acestuia.
Șmihal a estimat că între 30 și 50% din PIB-ul țării a fost pierdut, iar deficitul bugetar lunar este de 5 miliarde de dolari.
Potrivit diferitelor estimări, pagubele directe aduse infrastructurii și economiei se ridică la aproximativ 600 de miliarde de dolari.
Șmihal a declarat că guvernul a alocat peste 50 de miliarde de dolari pentru reconstrucția imediată, acolo unde acest lucru a fost posibil.
Următoarea etapă va consta în refacerea infrastructurii majore, cum ar fi alimentarea cu energie electrică și apă, precum și în reconstrucția podurilor și a drumurilor, a spus el. A treia etapă va fi „marea reconstrucție a țării noastre”.
„Nu vrem doar să refacem cărămizi și beton. Vrem să construim un nou stat”, a spus premierul ucrainean. El a spus că acest lucru va necesita fonduri ucrainene, ajutor internațional și bani ruși.
„Suntem convinși că agresorul trebuie să plătească pentru distrugerile pe care le-a creat. Ar trebui să fie clar, pe seama activelor rusești înghețate - confiscate și transferate în Ucraina pentru restaurarea comună a statului nostru”, a spus el.
Site-ul MApN a fost din nou atacat cibernetic
Ministerul Apărării de la București a anunțat că varianta în limba engleză a site-ului său (english.mapn.ro) a fost atacată cibernetic.
„Sâmbătă, 28 mai, în jurul orei 04.30, asupra versiunii în limba engleză a paginii de internet a Ministerului Apărării Naționale s-a declanșat un atac cibernetic de tip distributed denial of service (DDOS)”, se arată într-un comunicat al MApN.
„Specialiștii Comandamentului Apărării Cibernetice al MApN (CApC) au reușit restabilirea funcționării normale a paginii de internet în aproximativ 30 de minute de la declanșarea atacului DDOS”, a mai transmis ministerul.
MApN precizează că site-ul său nu conține baze de date cu caracter sensibil sau clasificat, iar atacul nu a afectat alte servicii și rețele informatice ale MApN.
Site-ul armatei române a mai fost vizat de un atac de tip DDOS și la finalul lunii aprilie, alături de alte câteva site-ul guvernamentale. Atacul a fost revendicat de un grup de hackeri ruși.
Facebook Forum