Războiul din Ucraina | Bătălia din Luhansk a „escaladat extrem de mult”. Zelenski a mers pe frontul de la Harkov

Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că discuțiile purtate săptămâna trecută de Turcia cu delegațiile Finlandei și Suediei nu au fost la „nivelul așteptat” și că Ankara nu poate spune da intrării în NATO a țărilor care „susțin terorismul”, transmite Reuters.

Turcia s-a opus aderării Suediei și Finlandei la alianța NATO, împiedicând un acord care ar permite o extindere istorică, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, iar ultimele comentarii ale lui Erdogan arată că opoziția sa continuă.

„Atâta timp cât Tayyip Erdogan este șeful Republicii Turcia, cu siguranță nu putem spune "da" țărilor care sprijină terorismul să intre în NATO”, a declarat el, la întoarcerea din Azerbaidjan.

Două surse au declarat anterior pentru Reuters că discuțiile de miercuri au făcut puține progrese și că nu era clar când vor avea loc alte discuții. Toți cei 30 de membri NATO trebuie să aprobe planurile de extindere a alianței occidentale.

Turcia a contestat ofertele din partea Suediei și Finlandei pe motiv că aceste țări adăpostesc persoane legate de gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și alte persoane pe care le consideră teroriști, dar și pentru că au oprit exporturile de arme către Ankara în 2019.

„Ei nu sunt cinstiți sau sinceri. Nu putem repeta greșeala făcută în trecut în ceea ce privește țările care îmbrățișează și hrănesc astfel de teroriști în NATO, care este o organizație de securitate”, a spus el.

Suedia și Finlanda au declarat că condamnă terorismul și au salutat posibilitatea de a se coordona cu Ankara.

Erdogan a mai spus că Turcia dorește să vadă sfârșitul războiului dintre Rusia și Ucraina cât mai curând posibil, dar că situația devine tot mai negativă pe zi ce trece.

„Luni, voi avea convorbiri telefonice atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Vom continua să încurajăm părțile să opereze canale de dialog și diplomație”, a spus președintele turc.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, susține că în ultimele 24 de ore au fost uciși peste 300 de „naționaliști”, făcând astfel referire la solidații ucraineni.

De asemenea, el susține că o serie de alte ținte militare ucrainene au fost lovite în timpul ofensivei, inclusiv un sistem de apărare rusesc care a doborât un avion de vânătoare ucrainean SU-25 la Dnipro.

„În total, în urma loviturilor aeriene rusești, au fost distruși peste 300 de naționaliști și până la 50 de unități de echipament militar și special al forțelor armate ale Ucrainei”, a mai spus acesta, potrivit BBC.

Anterior, Ministerul rus al apărării a afirmat că rachetele sale au distrus un mare arsenal de arme ale armatei ucrainene în Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Forțele ucrainene rezistau duminică unui asalt rusesc de artilerie grea asupra orașului Severodonețk, cel mai mare oraș pe care îl mai dețin în estul regiunii Donbas, au declarat oficiali ucraineni citați de The Guardian.

Bombardamentele au fost atât de intense încât nu a fost posibilă o evaluare a victimelor și pagubelor, a declarat guvernatorul regiunii Luhansk, Serhii Gaidai. Zeci de clădiri au fost distruse în ultimele zile, iar „situația a escaladat extrem de mult”, a mai spus el.

Guvernul ucrainean a îndemnat Occidentul să îi furnizeze mai multe arme cu rază de acțiune mai lungă pentru a schimba cursul războiului, aflat acum în a patra lună.

Bătălia pentru Severodonețk, care se află pe partea estică a râului Siverski Doneț, a devenit centrul atenției în timp ce Rusia obține câștiguri lente, dar solide, în Donbas, care cuprinde regiunile Luhansk și Donețk.

Acuzațiile de crime de război din orașul ucrainean Bucha sunt o „invenție”, a afirmat ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, într-un interviu acordat BBC. De asemenea, el a negat că forțele rusești a bombardat civili.

„Primarul din Bucea, în declarația sa inițială, a confirmat că trupele rusești au plecat, totul este curat și calm, orașul este într-o stare normală. Nu se întâmplă nimic, nu sunt cadavre pe stradă”, a susținut Andrei Kelin.

Ocuparea de către Rusia, timp de o lună, a orașului Bucea și a altor districte din jurul Kievului s-a soldat cu sute de morți, trupele rusești retrăgându-se la sfârșitul lunii martie, după ce nu au reușit să încercuiască capitala.

Moscova a refuzat să își asume responsabilitatea pentru atrocități, susținând în mod repetat că rapoartele privind omoruri fără discriminare, gropi comune, dispariții și jafuri sunt false.

Când a fost presat dacă dovezile au fost inventate, Kelin a răspuns: „Din punctul nostru de vedere, este o invenție. Este folosită doar pentru a întrerupe negocierile”.

Susținând că invazia Rusiei a fost o „operațiune limitată” și nu un război, Kelin a declarat: „Pot să vă asigur că nu este ideea noastră să ucidem civili”. El a adăugat că armata rusă viza doar infrastructura militară pentru a „diminua capacitățile ucrainene”.