Jens Stoltenberg: Finlanda și Suedia vor fi primite rapid și „cu brațele deschise” în NATO
„Desigur, Finlanda și Suedia trebuie să decidă dacă doresc sau nu să solicite aderarea la NATO. Dar, dacă vor decide să solicite aderarea, Finlanda și Suedia vor fi primite cu brațele deschise în NATO. Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai noștri”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, într-o declarație susținută alături de Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, la Bruxelles.
„Vom continua să cerem sancțiuni suplimentare și vom continua să cerem aplicarea pachetelor actuale de sancțiuni într-un mod mai bun și mai eficient. Vom continua să discutăm acest lucru și la Strasbourg săptămâna viitoare, dar, în cazul nostru, Parlamentul va continua să se bazeze pe impulsul acestei coordonări fără precedent pe care o avem, care este extrem de importantă, deoarece împărtășim valorile fundamentale și împărtășim ideea că Ucraina are dreptul de a se apăra”, a spus Roberta Metsola, citată de The Guardian.
„Vom lupta atâta timp cât va fi nevoie”, spune un luptător ucrainean din Mariupol
Căpitanul Sviatoslav Palamar, în vârstă de 39 de ani, un comandant adjunct al Regimentului Azov din Ucraina, a prezentat pentru Reuters care este situația în prezent în ultima redută a apărătorilor ucraineni în fața asediului „medieval” al forțelor ruse.
„Atâta timp cât suntem aici și ținem apărarea... orașul nu este al lor”, a declarat Palamar, precizând că încă se duc lupte grele și că sunt bombardați în mod constant.
„Tactica (acum) este ca un asediu medieval. Suntem încercuiți, ei nu mai aruncă multe forțe pentru a sparge linia noastră defensivă. Ei efectuează atacuri aeriene”, a spus el.
El nu a vrut să spună câtă mâncare și muniție le-a mai rămas, pentru a nu ajuta adversarul, dar a precizat că au încă sute de luptători.
„Bineînțeles că resursele noastre nu sunt infinite și sunt tot mai puține cu fiecare zi de lupte intense care trece. Situația este dificilă, dar vom lupta și vom lupta atât timp cât va trebui”.
Acesta a spus că peste 500 de luptători sunt răniți, unii în stare gravă, și că nu este o soluție să fie luați prizonieri, deoarece cel mai probabil vor fi uciși. Și în privința civililor, el a spus că sunt cu sutele.
„Le aducem (civililor) mâncare și le verificăm starea de sănătate, dar nu putem sta cu ei din motive evidente: inamicul ar putea pune în scenă o provocare și să spună că... ne ascundeam în spatele civililor”, a completat el.
Un buncăr în care se aflau civili, inclusiv copii, a fost lovit marți de tiruri intense de rachete, iar o femeie în vârstă și un bărbat au fost răniți, a spus el.
„Suntem convinși că salvăm nu doar Ucraina, ci și Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Moldova și Georgia”
Potrivit acestuia, forțele ucrainene care rezistă în Mariupol sunt Regimentul Azov, gărzile naționale, alte brigăzi, pușcașii marini, forțele de securitate maritimă, polițiștii de frontieră și poliția.
Printre luptătorii Azov din oțelărie se numără „ruși, bulgari, un tătar din Crimeea, un grec, evrei, catolici și alții”.
El a spus că principalul său mesaj către lume este să se trezească la amenințarea din partea Rusiei și să înceteze să mai fie blânde cu Moscova.
„Sper că lumea își dă seama acum de greșeala sa... Tot ceea ce fac soldații noștri aici - nu doar în Mariupol, ci și pe teritoriul Ucrainei - suntem convinși că salvăm nu doar Ucraina, ci și Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Moldova și Georgia”.
Parlamentul Germaniei a aprobat livrarea de armament greu Ucrainei
După săptămâni de ezitare, parlamentul german a fost de acord cu trimiterea de „arme grele și sisteme complexe (de armament)” în Ucraina, transmite Deutsche Welle.
Publicația germană descrie votul ca fiind „istoric”, și din perspectiva faptului că ajutorul militar ar trebui să continue și să se accelereze ori de câte ori este posibil, potrivit propunerii susținute de coaliția de guvernare și de CDU, cel mai mare partid de opoziție.
De asemenea, Germania va desfășura mai mulți soldați pentru a spori prezența NATO în Europa de Est și va încuraja soldații ruși să depună armele și să ceară azil în Germania și în UE.
Partidul de extremă dreapta AfD s-a opus inițiativei, spunând că legea poate fi aproape ca o declarație de război.
Legislația ar prelungi luptele din Ucraina și „ne-ar putea face parte dintr-un război nuclear”, a declarat Tino Chrupalla, cel mai important deputat al AfD din Bundestag.
Și formaţiunea Stânga (Die Linke) s-a opus demersului, amintind declarațiile anterioare ale cancelarului Olaf Scholz despre cum livrările de arme grele cresc riscul unei escaladări nucleare.
Mai mulți parlamentari, inclusiv șeful CDU, Friedrich Merz, l-au criticat dur pe Scholz pentru că a plecat într-o vizită diplomatică în Japonia în timp ce Bundestag-ul discută această problemă.
PIB-ul Rusiei ar putea scădea cu peste 12% în acest an
Rusia se așteaptă ca economia să scadă între 8,8 și 12,4% în anul 2022, potrivit unui document al Ministerului Economiei publicat miercuri, o nouă dovadă că presiunea sancțiunilor își pune amprenta, transmite Reuters.
Acesta ar fi cel mai mare declin al produsului intern brut din 1994.
În ceea ce privește următorii ani, scenariul optimist al Ministerul Economiei din Rusia prevede ca economia țării să crească cu 1,3% în 2023, cu 4,6% în 2024 și cu 2,8% în 2025. În scenariul conservator, economia este văzută în contracție cu 1,1%.
Amploarea daunelor aduse economiei în acest an este neclară din cauza incertitudinii privind posibile noi sancțiuni și probleme comerciale. Este probabil ca guvernul să revizuiască previziunile de mai multe ori în acest an.
Inflația, care a urcat deja la peste 17% la 15 aprilie, este văzută accelerând până spre 23% în acest an, se mai arată în document. Ținta băncii centrale în 2023 era de 4%.
Banca centrală a majorat rata de referință la 20% - de la 9,5% - la sfârșitul lunii februarie, după declanșarea invaziei în Ucraina, ca măsură de urgență pentru stabilizarea rublei și depășirea unui vârf de inflație.
Dobânda cheie a fost redusă la 17% pe 8 aprilie, într-o altă mișcare neprogramată. Analiștii intervievați de Reuters se așteaptă acum ca ratele să scadă vineri până la 15%, când are loc următoarea ședință.
De asemenea, veniturile disponibile reale, un indicator foarte sensibil pentru Rusia, mai ales în contextul în care creșterea prețurilor afectează standardele de viață, ar putea scădea cu 9,7% în 2022, potrivit estimării conservatoare a ministerului rus.
Banca Mondială a prognozat că producția PIB-ului Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancțiunilor occidentale impuse băncilor, întreprinderilor de stat și altor instituții din Rusia.