Războiul din Ucraina | 115 membri ai gărzii lui Putin, concediați: au refuzat să lupte în Ucraina. Primul raport care acuză Rusia de genocid

Compania de stat și operatorul de gaze din Ucraina au adresat guvernului german o cerere de a opri sau de a reduce drastic fluxurile de gaz prin conducta Nord Stream 1, relatează Reuters.

În cererea ucraineană se spune că exploatarea conductei Nord Stream 1 este permisă în temeiul legislației germane pe motiv că aceasta contribuie la consolidarea securității aprovizionării cu gaze către Europa . Cu toate acestea, Rusia „a încălcat aceste principii”, a spus șeful operatorului de sistem de gaze din Ucraina, Serghei Makogon.

„Prin Naftogaz am trimis un apel către ministerul german al economiei și autoritatea germană de reglementare cu privire la suspendarea Nord Stream 1.”

Ucraina este dispusă și capabilă să ofere o rută alternativă de transport către conducta, care trece pe sub Marea Baltică, a spus el.

Îți mai recomandăm

Războiul din Ucraina | Dube de propagandă rusească cu ecrane uriașe în Mariupolul bombardat. Șapte civili uciși la Harkov

Cazurile care implică Rosgvardia, cunoscută drept armata privată a lui Vladimir Putin, sunt cel mai clar semn de până acum al disidenței în rândurile armatei ruse, scrie The Guardian.

Peste 100 de membri ai gărzii naționale ruse au fost concediați pentru că au refuzat să lupte în Ucraina, arată documentele instanței, ceea ce pare a fi cel mai clar indiciu de până acum al disidenței unor părți ale forțelor de securitate cu privire la invazia rusească în Ucraina.

Cazurile celor 115 gardieni naționali, o forță cunoscută și sub numele de Rosgvardia, au ieșit la iveală miercuri, după ce o instanță locală rusă a respins procesul lor colectiv care a contestat demiterea lor anterioară.

Potrivit deciziei instanței, publicată pe site-ul său, procesul a fost respins după ce judecătorul a stabilit că soldații au fost concediați pe bună dreptate pentru „refuzul de a îndeplini o misiune oficială” de a lupta în Ucraina și, în schimb, s-au întors la un loc de muncă.

Îți mai recomandăm

Amenințarea Rusiei. Cât va mai rămâne Republica Moldova neutră?

Președintele american Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că a încercat să „șteargă” cultura și identitatea ucraineană în timpul unui discurs de astăzi, relatează Washington Post .

În timpul discursului adresat absolvenținlor Academiei Navale din SUA, Biden a spus că Putin „încearcă să distrugă cultura și identitatea poporului ucrainean”.

Biden a criticat în continuare atacul Rusiei asupra spitalelor, școlilor și altor clădiri civile din Ucraina.

Biden a mai spus că Putin din greșeală „a „natoizat toată Europa” după ce Suedia și Finlanda au căutat să adere la alianță după invazia Rusiei în Ucraina.

Karim Khan, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), a cerut Rusiei să coopereze la investigațiile privind presupusele crime de război comise în Ucraina, relatează AFP.

Khan a spus că oficialii ruși au refuzat să colaboreze cu CPI pe fondul anchetelor privind crimele de război, dar a menționat că „ușa lui este deschisă” dacă Rusia dorește să asiste.

„Invitația este acolo. Ușa mea este deschisă și voi continua să bat și la ușa Federației Ruse”, a declarat Karim Khan într-un interviu pentru AFP.

„Dacă există acuzații pe care Federația Rusă le are, dacă există informații pe care le deține, dacă își desfășoară propriile investigații sau urmăriri penale sau au informații relevante - împărtășiți-le cu noi”, a adăugat Khan.

Rusia și Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Ucraina a cooperat cu biroul lui Khan în timpul anchetei lor și a acceptat jurisdicția instanței.

În timp ce Khan a remarcat că toți autorii de crime de război vor fi aduși în fața justiției, procurorul a refuzat să confirme dacă Vladimir Putin ar putea fi numit suspect, având în vedere implicarea sa în invadarea Ucrainei de către Rusia.