Zelenski cere ca armata rusă să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie
Preşedintele Volodimir Zelenski aa declarat că este nevoie de transparenţă totală pentru a gestiona situaţia de la centrala nucleară de la Zaporojie, lucrându-se cu diplomaţi şi şi specialişti pentru a trimite la faţa locului misiunea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.
„Armata rusă trebuie să se retragă de pe teritoriul centralei nucleare şi din toate zonele învecinate”, transmite preşedintele.
„Diplomaţii ucraineni, oamenii noştri de ştiinţă din domeniul nuclear şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) sunt în contact permanent, iar acum se lucrează la trimiterea misiunii AIEA la centrala nucleară din Zaporojie”, a transmis Zelenski, în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare.
Potrivit preşedintelui, „numai o transparenţă absolută şi o situaţie controlată la şi în jurul centralei pot garanta o revenire treptată la o siguranţă nucleară normală pentru statul ucrainean, pentru comunitatea internaţională şi pentru AIEA”.
„Armata rusă trebuie să se retragă de pe teritoriul centralei nucleare şi din toate zonele învecinate şi să îşi retragă echipamentele militare de la centrală. Acest lucru trebuie să se întâmple fără nicio condiţie şi cât mai curând posibil”, a mai transmis preşedintele.
Acesta precizează că „Ucraina este pregătită să asigure un control adecvat al AIEA, iar misiunea relevantă poate fi trimisă la centrala Zaporojie în mod legal, foarte rapid şi cât mai eficient posibil”.
Rusia anticipează o creştere de 38% a veniturilor din exporturile de energie în acest an
Volumele mai mari ale exporturilor de petrol, coroborate cu creşterea preţurilor gazelor, vor mări veniturile Rusiei din exporturile de energie la 337,5 miliarde de dolari în acest an, respectiv cu 38% faţă de 2021, potrivit unui document al Ministerului Economiei văzut de Reuters.
Creşterea veniturilor, dacă se va materializa, va ajuta la susţinerea economiei Rusiei în faţa valurilor de sancţiuni occidentale. Aceasta va oferi preşedintelui Vladimir Putin numerar pentru a finanţa cheltuielile militare sau pentru a creşte salariile şi pensiile într-un moment în care economia a intrat în recesiune şi inflaţia erodează nivelul de trai.
Dar boom-ul veniturilor din energie compensează doar parţial prejudiciul cauzat de sancţiuni asupra economiei în ansamblu, au spus analiştii.
„Impactul sancţiunilor asupra economiei Rusiei este foarte neuniform. În unele sectoare, a fost catastrofal, cum ar fi industria auto.
Sectorul petrolului este relativ nevătămat deocamdată", a declarat Janis Kluge, asociat senior la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate.
Pe lângă sectorul auto, el a citat IT-ul şi finanţele drept două dintre sectoarele cele mai afectate.
„Aceste sectoare au avut cele mai puternice legături cu Occidentul şi, prin urmare, suferă cel mai mult”, a explicat acesta.
Documentul ministerului prevede că veniturile din exporturile de energie vor scădea la 255,8 miliarde de dolari anul viitor, dar că vor fi mai mari decât încasările din 2021, de 244,2 miliarde de dolari.
Ministerul Economiei nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Preţul mediu de export al gazelor naturale va creşte de peste douî ori în acest an, la 730 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, înainte de a scădea treptat până la sfârşitul anului 2025, potrivit prognozei.
Şase morţi şi 16 răniţi într-un bombardament asupra oraşului ucrainean Harkov
Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 16 rănite într-un bombardament rusesc asupra oraşului Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, au anunţat autorităţile locale, citate de Le Figaro, preluat de News.ro.
Primarul din Harkov, Igor Terejov, menţionase iniţial pe Telegram un bilanţ de trei morţi şi zece răniţi, înainte ca guvernatorul regional Oleg Sinegoubov să-l revizuiască în creştere.
„Din nefericire, numărul morţilor şi răniţilor în urma bombardamentelor (...) a crescut: şase persoane au murit, şaisprezece au fost rănite", a declarat Oleg Sinegoubov pe Telegram.
„Există un incendiu puternic la locul loviturii, într-o clădire de apartamente", a adăugat Igor Terekhov.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacul a "distrus în totalitate" o clădire de apartamente.
„Un atac josnic şi cinic asupra civililor, care nu are nicio justificare şi care demonstrează neputinţa agresorului", a scris el pe Telegram.
„Nu vom ierta, ne vom răzbuna", a adăugat preşeintele.
Situat la aproximativ 40 de kilometri de graniţa cu Rusia, în nord-estul Ucrainei, oraşul Harkov a fost bombardat în mod regulat de armata rusă de la începutul invaziei, la sfârşitul lunii februarie, însă trupele Moscovei nu au reuşit niciodată să cucerească oraşul.
Harkov: Șapte persoane ucise după ce o rachetă a lovit un bloc de locuințe
CNN transmite că șapte persoane au murit și alte 20 au fost rănite joi dimineață într-un atac cu rachetă rusesc asupra unui bloc de apartamente din orașul Harkov, din nord-estul Ucrainei, după au declarat oficialii ucraineni.
Serviciile de urgență au spus că în clădirea cu trei etaje din districtul Saltivka a izbicnit un incendiu care a fost cu greu controlat.
„Nu există nicio justificare pentru acest tip de atac de la Saltivka, asupra unei clădiri rezidențiale. Aceasta nu este o țintă militară. Acesta este un act de intimidare, genocid", a declarat primarul de la Harkov, Ihor Terekhov.
Potrivit primăriei, cel puțin patru rachete au lovit orașul joi dimineață. O rachetă a lovit un cămin din districtul Slobidsky, omorând o persoană și rănind alte 18, au declarat oficialii ucraineni.
