Linkuri accesibilitate

Raportul Băncii Mondiale critică legea pensiilor speciale. Coaliția inventează noi categorii de „speciali”


Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că va scăpa de „ciuma” pensiilor speciale, dar PSD propune prin lege noi categorii de pensionari speciali. Raportul Băncii Mondiale critică legea guvernului Nicolae Ciucă.

Exact în ziua în care Banca Mondială publica un raport critic privind legea pensiilor speciale, Camera Deputaților a venit pe contrasens și a adoptat un proiect prin care mai inventează o categorie de pensionari speciali. Procedura nu e nouă, deși desființarea pensiilor speciale este jalon în PNRR.

Nu este prima oară când Parlamentul și Guvernul ignoră recomandările Băncii Mondiale de desființare a pensiilor speciale în sensul instituirii principiului contributivității.

Interesant este că proiectul de lege votat la Camera Deputaților prin care magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională vor beneficia de pensii speciale a fost depus de PSD, cel care prin vocea liderului Marcel Ciolacu se jura că va scăpa de „ciuma pensiilor speciale”.

De ciumă însă nu se poate scăpa decât prin măsuri radicale, iar cea propusă de Marcel Ciolacu este angajare a răspunderii guvernului.

„Ca prim-ministru, am dreptul constituţional să vin cu o lege de asumare a răspunderii în Parlamentul României”, spune Marcel Ciolacu.

Ideea poate părea surprinzătoare în condițiile în care partidele din coaliție, PSD, PNL și UDMR, au o majoritate de peste 60% în Parlament, deci ar putea trece cu ușurință legea fără să fie nevoie de angajarea răspunderii.

Coaliția poate face tot ce dorește, întrebarea e dacă și vrea. Aici răspunsul este mai complicat, iar dacă ne uităm în acest ultim raport al Băncii Mondiale el pare a fi negativ.

Banca Mondială: impozitarea cu 15% a pensiilor speciale, efecte „neglijabile”

Asta pentru că, spune raportul menționat, soluția găsită de Guvern, impozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale, măsură adoptată de Senat, va avea efecte „neglijabile” asupra reducerii cheltuielilor, iar în timp tot mai puține astfel de pensii vor face obiectul unei impozitări crescute.

Raportul desființează prevederile legii pensiilor speciale, spunând în linii generale că toate vor avea un „impact nesemnificativ” asupra cheltuielor cu pensiile speciale.

„Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul”, arată raportul.

Jurnalistul economic Constantin Rudnițchi spune pentru Europa Liberă că singura măsură care mai aduce niște bani la buget este cea legată de eliminarea sporurilor din calculul pensiilor speciale.

„Raportul Băncii Mondiale arată încă o dată că varianta de lege va aduce reduceri nesemnificative la cheltuielile bugetare. Adică acele procente care se duc cu doi de zero după virgulă arată că economia bugetară este extrem de mică. Singura măsură care aduce o oarecare economie este cea legată de faptul că nu se vor mai introduce sporurile în calculul pensiilor militarilor. Impactul bugetar în următorii ani este de 2%, ceea ce înseamnă ceva”, spune Constantin Rudnițchi.

Analistul economic Aurelian Dochia spune pentru Europa Liberă că Guvernul nu a reușit să ajungă la un acord politic asupra pensiilor speciale și principiului contributivității cerut de Comisia Europeană și Banca Mondială.

Problema e, susține Dochia, că în perspectivă pensiile speciale vor ajunge să greveze bugetul cu 1,2% din PIB.

„Ceea ce ignoră Guvernul și spune și Banca Mondială este că această categorie de pensii ajunge să greveze bugetul și deficitul bugetar, ceea ce e o soluție nesustenabilă pe termen mediu și lung. În momentul de față pensiile speciale sunt 0,8% din PIB și perspectiva este să ajungă la 1,2%”, spune Aurelian Dochia.

Banca Mondială arată că „diferențierea impozitării nu este suficient de semnificativă pentru a produce beneficii tangibile în materie de echitate, iar pragul de mărime a salariului mediu pentru creșterea impozitării este destul de ridicat”.

De fapt, spune jurnalistul economic Constantin Rudnițchi, varianta de lege a guvernului a ratat cele două mize importante ale poveștii pensiilor speciale: reducerea cheltuielilor și eliminarea inechităților.

„Proiectul de lege nu face nici una, nici alta, dar mai aduce ceva pentru liniștirea publicului”, explică Rudnițchi.

Recomandări respectate, dar insuficiente

Raportul Băncii Modiale arată însă că prin lege s-au luat și câteva măsuri pozitive, insuficiente însă ca impact bugetar.

  • Indexarea pensiilor magistraților cu rata inflației și nu cu salariile în plată.

Această măsură, „una dintre cele mai puternice”, ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraților de la 0,114% din PIB în 2049 (în condițiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042.

Până în 2070, se preconizează că aceste cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB).

Cu toate acestea, per ansamblu, impozitarea pensiilor magistraților va crește în 2024 cheltuielile maxime brute de la 0,082% la 0,086% din PIB.

  • Alinierea vârstei de pensionare a diplomaților cu vârsta de pensionare din sistemul general.

Modificarea referitoare la alinierea vârstei de pensionare a membrilor corpului diplomatic cu vârsta de pensionare din sistemul general duce la creșterea echității, însă nu se așteaptă niciun impact semnificativ al acestei măsuri, mai spune Banca Mondială, în contexul în care numărul total al pensionarilor din această categorie este sub 800 de persoane și este în scădere.

  • Eliminarea sporurilor din calculul pensiilor militarilor.

„Această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB)”, arată raportul Băncii Mondiale.

  • Eliminarea dintre categoriile de beneficiari de pensii speciale a șefului Curții Supreme, șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General, precum și a membrilor CSM.

În prezent aceștia se pot pensiona și pot primi pensie specială după un singur mandat. Acest lucru a fost eliminat din proiect și lăudat ca atare de Banca Mondială.

  • Interzicerea cumulului mai multor pensii speciale.

Cu privire la interzicerea cumulului mai multor pensii speciale, Banca Mondială spune că nu dispune de date pentru a estima impactul acestei măsuri, dar că este de așteptat ca această măsură să ducă la creșterea echității.

De precizat că în Coaliția de guvernare nu s-a ajuns la un acord privind interzicerea acestui cumul, problema fiind amânată.

Noi categorii de pensionari la CCR: magistrații-asistenți, mai „speciali” decât magistrații

Declarativ, partidele din coaliția majoritară spun că vor eliminarea „inechităților” generate de pensiile speciale, dar în practică lucrurile stau diferit.

De exemplu, acum cîteva zile, Coaliția a adoptat un proiect de lege depus de PSD la Camera Deputaților care prevede că magistrații- asistenți de la Curtea Constituțională pot beneficia de pensie specială după 25 de ani de activitate, din care 10 la CCR.

Deja toată lumea e cu ochii pe alegerile de anul viitor și nu cred că în condițiile acestea va avea cineva curajul să riște să piardă ceva sprijin electoral.
Analistul economic Aurelian Dochia

Pensia va fi în cuantum de „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării” .

Această prevedere vine însă în contradicție cu acelea din legea pensiilor speciale care se află în vizorul Băncii Mondiale, deoarece acolo se spune că magistrații, inclusiv cei de la CCR, beneficiază de o pensie în cuantum de 80% calculată însă la veniturile din ultimul an și nu din ultima lună. Cele 12 luni pot fi alese dintr-o perioadă de 10 ani.

Cu alte cuvinte, magistrații-asistenți vor fi mai privilegiați chiar și în raport cu magistrații.

Proiectul de lege al PSD a trecut de Camera Deputaților cu voturile PNL și UDMR și ar urma să meargă la Senat.

Un alt exemplu este tentativa partidelor din Coaliție de a introduce pensii speciale și pentru șefii Consiliului Legislativ. Inițiativa a aparținut tot PSD, dar nu a trecut în final la vot din cauza disensiunilor cu PNL.

În același registru al creării unor noi categorii de pensionari speciali se înscrie și legea care a dat dreptul aleșilor locali- primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean- de a primi pensii speciale.

Legea a fost prorogată de două ori până acum și urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, exact în an electoral.

Legea a fost susținută de toate partidele din Coaliția majoritară, care au refuzat să revină asupra ei în pofida avertismentelor Comisiei Europene.

Vrei să primești știrile zilei pe e-mail?

XS
SM
MD
LG