România are un sistem de pensii speciale, inițiat încă de la finalul anilor '90 și care viza inițial magistrații. Sistemul a fost extins ulterior la personalul militar, diplomați și parlamentari. Rezultatul se traduce în categorii profesionale care permit acordarea unor pensii ce depășesc venitul președintelui României, de 15.000 de lei / lunar și pot atinge chiar dublul acestui cuantum, în cazul magistraților.
În România sunt peste 200.000 de persoane care beneficiază de așa-numitele pensii speciale, grosul fiind reprezentat de cei peste 170.000 de foști angajați ai MAPN și MAI. Următorii la număr sunt foștii angajați SRI, peste 11.700 de persoane. Pe masa negocierilor sunt două soluții pentru o posibilă rezolvare a problemei: o impozitare a pensiilor foarte mari și o nouă lege a pensiilor bazată exclusiv pe principiul contributivității.
Pensia medie în cazul militarilor variază între 3.400 - 4.000 de lei, în timp ce pensionarii SRI au o indemnizație medie de 5.000 de lei. Pentru fiecare dintre cele trei categorii, pensiile sunt plătite de Casele Sectoriale de Pensii ale fiecărei structuri.
Lideri la cuantumul pensiei sunt însă cei peste 4.000 de magistrați, cu o pensie medie care trece de 19.000 de lei, plătită preponderent de Casa Națională de Pensii Publice.
Dincolo de pensia medie în cazul foștilor militari, polițiști și angajați SRI, există și aici extreme, ce se apropie de pensia medie a unui magistrat.
O analiză a declarațiilor de avere ale parlamentarilor, făcută de Europa Liberă, arată că sunt aleși care beneficiază ei înșiși de pensii militare, acordate de MAPN sau MAI, în valoare de peste 10.000 de lei pe lună. În unele cazuri, pensia se poate apropia de 20.000 de lei lunar, cum este cazul premierului Nicolae Ciucă, general și fost șef al Statului Major General al Armatei Române.
Pensia specială record în rândul parlamentarilor aparține fostului judecător CCR Simona-Maya Teodoriu, în prezent deputat PSD, a cărei pensie ajunge la 30.000 de lei lunar.
Demnitarii cumulează de altfel la pensii și veniturile de parlamentari, care sar de asemenea de 10.000 de lei lunar.
Premierul Ciucă: Sunt pensii de serviciu, nu pensii speciale
Europa Liberă a identificat peste 10 deputați și senatori care beneficiază de pensii ce pot intra în categoria celor speciale, MAPN și MAI.
Cel mai mare cuantum îl are chiar actualul premier Nicolae Ciucă, totodată senator., general și fost șef de al Statului Major General al Armatei. Potrivit declarației de avere depuse în acest an, în ultimul an fiscal a beneficiat de o pensie de 214.990 de lei. Adică aproape 18.000 de lei / lună.
Valoarea este peste nivelul salariului anual pe care l-a încasat ca ministru al Apărării, respectiv ca premier (fiind desemnat în funcție în noiembrie 2021): 166.000 de lei, apoximativ 14.000 de lei pe lună.
În ceea ce-l privește, Nicolae Ciucă a declarat în mai multe rânduri că nu este de acord cu eliminarea pensiilor speciale pentru militari, susținând că aceste nu reprezintă pensii speciale, ci pensii de serviciu.
„Pensiile militarilor nu sunt pensii speciale! De la Alexandru Ioan Cuza până în prezent militarii au beneficiat de pensii de serviciu. Îndatoririle legale ale militarilor față de țară continuă și după ce trec în rezervă, spre deosebire de orice alte categorii de salariați. Pe timpul activității, militarii au aproape cea mai mică grilă de salarizare dintre bugetari, cu toate că sunt permanent la ordin”, scria pe contul de Facebook Nicolae Ciucă, în iunie 2020, la o zi după ce Parlamentul adoptase impozitarea cu 85% a pensiilor speciale care depășesc 7.000 de lei.
Din calitate de ministru al Apărării, dar și anterior, ca șef al Statului Major, generalul sublinia în repetate rânduri inechitățile care există în privința pensiilor foștilor militari. Dar și faptul că pensiile militarilor trebuie considerate pensii de serviciu întrucât aceștia suferă o gamă întreagă de privațiuni de-a lungul carierei.
Pe de altă parte, în luna mai, actualul premier spunea că nu s-a discutat în Coaliție o majorare a salariilor și pensionarilor militari - alta decât majorarea acordată bugetarilor începând cu 1 iulie, în condițiile în care Ministerul condus de Vasile Dâncu inițiase un proiect de ordonanță în acest sens.
Potrivit unor surse guvernamentale, în cele mai recente discuții, citate de Hotnews, prim-ministrul nu s-ar fi opus supraimpozitării pensiilor speciale, solicitând o soluție legală în acest sens.
Varianta agreată ar urma să fie cea a supraimpozitării pensiilor care depășesc nivelul celei a președintelui Klaus Iohannis. Este cazul și pensiei premierului.
Parlamentari cu pensii de peste 10.000 de lei / lună
Europa Liberă a identificat, pe lângă premierul și senatorul Nicolae Ciucă, alți 11 deputați și 1 senator care beneficiază de pensii militare, din partea MAPN sau MAI.
Cele mai mari pensii militare, potrivit declarațiilor de avere depuse în iunie 2022, pentru anul fiscal precedent le au deputații:
- Eugen Neață (55 de ani, PSD) - pensie MAI în valoare de 162.924, adică 13.500 lei / lună.
- Eugen Bejinariu (63 de ani, PSD)- pensia MAPN, 145.000 de lei, 12.000 lei / lună.
- Viorel Sălan - (63 de ani, PSD Hunedoara) pensie MAI 143.000 de lei, aproximativ 12.000 lei / lună
- Mircia Chelaru, (73 de ani, AUR Argeș), pensie MAPN 105.000, aproximativ 8.750 lei / lună
- Georgel Badiu (54, AUR Vrancea) - pensie MAI 95.000 de lei, 7.900 de lei / lună
De precizat că, în prezent, fiecare cumulează la pensiile respective indemnizația de parlamentar, cifrată între 130.000 - 140.000 de lei pe an, aproximativ 11.000 - 12.000 lei / lună.
Astfel, ei depășesc venitul șefului statutului, Klaus Iohannis, de 15.000 de lei / lună.
Parlamentarii cu pensii militare: Nu impozitarea acestor pensii este soluția
În cazul lui Eugen Neață (55 de ani), deputat PSD de Vâlcea aflat la cea de-a doua legislatură, venitul din pensia militară plătită de MAI figurează în declarația de avere începând cu a doua jumătate a anului 2017.
Cuantumul pensiei din documentele depuse anual s-a cifrat ulterior între 150.000 - 170.000 de lei / an, adică o pensie între 12.500 și 14.000 de lei / lună. În declarația pe 2022 cuantumul pensiei este de 163.000 de lei / an, adică 13.500 lei pe lună.
Deputatul a declarat pentru Europa Liberă că nivelul pensiei de care beneficiază în prezent se datorează funcțiilor ocupate în MAI. A intrat în Poliție în 1990, a fost chestor principal de poliție, șef al Poliției Râmnicu Vâlcea timp de un an și director în aparatul central din MAI între 2012-2016.
El a subliniat pe de altă parte că și la nivel european pensiile militare sunt recunoscute ca atare și nu trebuie tratate din aceeași perspectivă precum celelalte, consideră deputatul.
„Trebuie să ne concentrăm pe mărirea pensiilor mici, nu neapărat pe tăierea altora. Nu sunt de acord în schimb cu pensiile numite speciale ale unor foști angajați ai statului, mult mai mari decât salariul pe care l-au avut beneficiarii”, a spus el.
„Inițiativele trebuie asumate încât să fie benefice pentru țară, nu să fie în detrimentul României. Ne-am angajat că nu depășim acel 9.4% din PIB, știind că vom ține pensiilor multor români jos. Nu sunt de acord cu asta”, a mai spus Eugen Neață.
Întrebat despre proiectul Coaliției de impozitare a pensiilor speciale, deputatul Viorel Sălan a menționat la rându-i că așteaptă să vadă un proiect concret și că va respecta deciziile care se vor lua.
„Eu știu munca pe care am depus-o timp de aproape 40 de ani, timp de 20 de ani în funcții de decizie foarte importante, altfel le unificăm pe toate și nu mai ținem cont de munca pe care ai desfășurat-o, nu mi se pare logic”, a declarat el.
Beneficiar al unei pensii anuale MAI de 143.000 de lei, aproape 12.000 lei lunar, Viorel Sălan a lucrat în Jandarmerie între 1982 și 2016.
A fost timp de aproape 20 de ani (1998 - 2016) la conducerea Comandamentului de Jandarmi, respectiv a Inspectoratului de Jandarmi al județului Hunedoara. A intrat în PSD în 2016, iar în legislatura 2016-2020 a fost senator al formațiunii.
La rândul său, Eugen Bejinariu, unul din parlamentarii cu vechime, fost premier interimar în 2004, a spus că susține ideea impozitării pensiilor speciale. Nu a răspuns în schimb cum comentează faptul că și pensia sa ar putea fi afectată de o astfel de inițiativă.
Ceilalți deputați cu pensii de la 95.000 de lei / an în sus nu au putut fi contactați.
Cea mai mare pensie specială din Parlament: 355.000 de lei / an
Cea mai mare pensie din rândul demnitarilor din Parlament aparține fostei judecătoare CCR Simona-Maya Teodoroiu, în prezent deputat PSD de Prahova.
Ea a încasat anul trecut, conform celei mai recente declarații de avere, o pensie de 357.000 de lei, aproximativ 30.000 de lei pe lună, plătită de Casa Națională de Pensii Publice.
Veniturile parlamentarului au fost completate de „alte drepturi salariale”, ca judecător CCR, indemnizația de deputat, cele de cadru didactic la SNSPA (unde predă încă din anii '90) și cercetător științific (tot din anii '90) la Academia Română, care cumulează alte aproape 287.000 de lei anual, adică alte aproximativ 20.000 lei / lunar.
Un venit lunar total de aproape 50.000 de lei pe lună.
Fostul judecător CCR a activat de-a lungul timpului în mai multe structuri guvernamentale sau instituții din Ministerul Justiției.
Cele mai lungi perioade a activat în calitate de consilier asimilat magistratului (2005-2012) în Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv director al Direcţiei Afaceri Europene şi Programe şi secretar de stat în Ministerul Justiției (2001-2005). Între 1998-2001 a fost expert guvernamental în Ministerul Afacerilor Externe.
Parlamentarul a evitat să facă alte comentarii, iar vizavi de cum se poziționează legat de proiectul pregătit de Coaliție pentru impozitarea pensiilor speciale, ne-a declarat că așteaptă să vadă mai întâi un proiect concret pentru a avansa discuții.
Deputaților indicați mai sus se adaugă alți 5 deputați care beneficiază de pensii MAI, MAPN, însă cuantumul acestora este mai mic, între 26.000 - 65.000 de lei.
La capitolul senatori, în afară de premierul Nicolae Ciucă, doar senatorul PSD Constanța Felix Stroe mai beneficiază de pensie militară, în cuantum de 75.000 lei pe an. Acesta adaugă însă și o pensie plătită de Casa Națională de Pensii, de 48.000 de lei / an.
Comisia europeană cere ca și pensiile militarilor să aibă la bază contributivitatea
Comisia Europeană a cerut, cu tărie, corectarea sistemului de pensii speciale ce exceptează principiul contributivității, dar promisiunile și demersurile de până acum ale politicienilor au ajuns mereu într-un punct mort.
Curtea Constituțională, ai cărei membri beneficiază de altfel de pensii speciale, ce sar de 25.000 de lei lunar, a respins în ultimii doi ani, atât legea de supraimpozitare a pensiilor ce depășesc 7.000 de lei, cât și eliminarea pensiilor speciale.
Mai mult, un grup de 67 de parlamentari și-au recâștigat luna aceasta în instanță dreptul de a-și recupera pensiile speciale anulate prin legea adoptată de Parlament în 2021, respinsă în luna mai de CCR.
La început de 2021 în România erau 780 de foști parlamentari care beneficiau de pensii speciale, cu o valoare medie de 4.980 de lei lunar. O cheltuială lunară a statului de 3.9 milioane de lei, însemnând 46 de milioane de lei anual, adică aproape 10 milioane de euro.
Cuantumul pensiilor era cuprins între 2.000 și 12.000 de lei, potrivit G4media.
Efortul bugetar era totuși mult inferior celor pentru plata pensiilor magistraților, de 83 de milioane de lei lunar, adică aproape 1 miliard de lei anual. În condițiile în care aproape 4.200 de magistrați beneficiază de o pensie medie de puțin sub 20.000 de lei lunar.
Aleșii locali pot beneficia și ei de pensii speciale, fiind introduse în Codul Administrativ în 2019, însă prevederile nu au fost aplicate niciodată, întrucât Guvernul a prorogat legea în repetate rânduri. În același timp, Parlamentul nu și-a asumat anularea acestei prevederi.
În schimb, noi inițiative de corectare a sistemului pensiilor speciale, la nivel de Guvern și Parlament, sunt în pregătire.
Regimul pensiilor militare - plătite de MAPN, dar și MAI, de care beneficiază peste 170.000 de români, rămâne mărul discordiei.
Beneficiarii lor le consideră drept pensii de serviciu, însă cuantumul la care ajung unele dintre acestea, de peste 12.000, sau chiar aproape 20.000 de lei lunar continuă să atragă critici aspre din partea opiniei publice.
Dispută în Guvern din cauza pensiilor speciale
Pe ordinea de zi a Guvernului de miercuri 13 iulie a figurat prezentarea unui proiect de Memorandum, inițiat de Ministerul Muncii pentru transpunerea în lege a unor prevederi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu privire la reforma sistemului de pensii.
PNRR, programul cadru prin care România beneficiază de o finanțare de 29.2 miliarde de euro din partea CE, prevede ca până la finalul anului România să definitiveze legi care să reformeze sistemul public de pensii și să reducă cheltuielile cu pensiile speciale (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special).
„Acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale. Noul cadru legislativ nu va permite crearea unor noi categorii de pensii”, se menționează în Memorandumul semnat de ministrul Muncii, Marius Budăi.
„Întrucât pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se intenționează să se introducă noi criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora”, se mai arată în document.
Sintagma „pensie de serviciu” include și pensiile militare, iar reforma nu se traduce în anularea acestora, ci într-o recalculare urgentată de reducerea cheltuielilor bugetare, potrivit documentului.
Proiectul de Memorandum a fost transmis pentru avizare Ministerelor și instituțiilor ai căror angajați beneficiază de pensii speciale. Ministerele Apărării, respectiv cel al Afacerilor Interne au întors proiectul neavizat, cu observații.
Proiect pentru impozitarea pensiilor speciale cu până la 50%, în Coaliție
În același timp, în Coaliție se pregătește un nou proiect legislativ pentru impozitarea pensiilor speciale, cu până la 50%. Proiectul urmează să fie depus la începutul sesiunii parlamentare, au declarat surse din Coaliție pentru Europa Liberă. Proiectul ar urma să fie finalizat, dar trebuie luată o decizie finală în Coaliție asupra formei sale.
„Este evident că soluția constituțională este doar cea a supraimpozitării, dar și aici trebuie pus un asterisc, pentru că există două decizii ale Curții în privința aceasta: una care spune clar că soluția eliminării lor nu este constituțională și cea de-a doua care spune că o supraimpozitare cu un procent peste 50 la sută înseamnă confiscare”, a declarat liderul grupului deputaților PNL Gabriel Andronache, membru în Comisia Juridică a forului legislativ.
El a confirmat demararea negocierilor în Coaliție pe tema impozitării pensiilor speciale și a precizat că premierul Nicolae Ciucă a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, prezentarea unei soluții viabile în acest sens.
„Tema este în discuție pe masa Coaliției, dar trebuie să parvină această propunere din partea Ministerului de Finanțe. În momentul în care va exista această prezentare, noi vom putea acționa rapid, dar, repet, e important să ne mișcăm în limite constituționale”, a spus liberalul.
Parlamentarul a admis totodată că pensiile militare reprezintă un punct delicat în discuții, întrucât nu toate vor putea fi raportate strict la principiul contributivității.
În cazul militarilor, discuțiile se vor centra astfel pe veniturile din pensii care depășesc anumit cuantum.
„Eu cred că se va discuta strict pe cuantum, nu pe o altă modalitate de impozitare. Percepția mea este că până în 4.000 de lei, pensiile respectă principiul contributivității, cu excepția soldelor militarilor, destul de mici. Dacă mergem în privința pensiilor militarilor strict pe contributivitate, riscăm să ajungem într-o extremă nepotrivită”, a conchis el.
Cu alte cuvinte, în privința beneficiarilor de pensii MAPN și MAI ar fi vizați de recalculări doar cei cu pensii care depășesc un anumit prag.
Liderul de grup al PSD, Alfred Simonis, nu a putut fi contactat.
Peste 170.000 de pensionari MAPN și MAI
Potrivit datelor centralizate de Europa Liberă, MAPN și MAI ar plăti aproximativ 170.000 de pensii foștilor angajați.
Pensia medie este de 3.400 de lei în cazul foștilor militari, iar în cel al polițiștilor de 4.100 de lei.
Extremele atrag atenția și în cadrul acestor categorii. Astfel, foști militari sau polițiști cu funcții ajung la pensii de 12.000 de lei sau chiar 18.000 de lei pe lună.
Astfel de situații se regăsesc chiar în rândul aleșilor care ar urma să voteze un astfel de proiect legislativ, reiese din analiza pe care a făcut-o Europa Liberă pe cele mai recente declarații de avere ale celor 330 de deputați și peste 130 de de senatori.
Șaisprezece categorii de pensii speciale
La final de 2020, în România erau 16 categorii de persoane care beneficiau de pensii considerate speciale - plătite de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în baza unor legi emise pentru fiecare dintre categoriile profesionale în parte, respectiv plătite de casele sectoriale de pensii, în cazul militarilor, polițiștilor și personalului SRI.
Datele au fost analizate în 2021 de Europa Liberă, pe baza unui document al Curții Constituționale, care centraliza informările CNPP, dar și ale Caselor sectoriale de Pensii, ala MAPN, MAI și SRI.
Cea mai numeroasă categorie a beneficiarilor de pensii cu regim special erau cele ale foștilor polițiști și jandarmi (peste 88.000), respectiv cea a foștilor militari (peste 83.000). Aici erau și pensiile medii cele mai scăzute: 4.132 de lei în cazul celor care au lucrat în MAI și 3.362 de lei în cazul celor care au lucrat în MAPN.
Următoarea categorie de pensionari, ca număr, este cea a foștilor angajați SRI (peste 11.700 de persoane) pensia medie fiind ceva mai ridicată, peste 5.000 de lei.
Cele mai mari venituri din pensii speciale le aveau însă, de departe, magistrații - peste 4.000 de beneficiari - cu o pensie medie lunară de peste 19.000 de lei.
Ca nivel al pensiei, următoarea categorie e cea a personalului aeronautic: 1.423 de beneficiari, cu o pensie medie de peste 11.000 de lei.
În ambele cazuri, pensiile sunt plătite de Casa Națională de Pensii.
Celelalte categorii beneficiare de pensii cu caracter special, plătite de aceeași instituție, sunt: diplomații (833 de persoane), funcționari publici parlamentari (790 de persoane), personal auxiliar din instanțe și parchete (1.784 persoane), personal din Curtea de Conturi (603 persoane).
Alte categorii plătite de Ministerul Apărării sunt personalul Serviciului de Telecomunicații Speciale (1.392 persoane), al Serviciului de Pază și Protecție (1.095 de persoane), respectiv al Serviciului de Informații Externe: 1.728 de persoane.
Ministerul Afacerilor Interne mai plătește pensii către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor (10.190 de persoane), Serviciului de Informații Externe (188 de persoane), Serviciului de Telecomunicații Speciale (498 de persoane).
Și SRI plătește la rându-i pensii către personalul Serviciului de Informații Externe.
Negociatorul PNRR la Bruxelles: Vor pierde generalii care și-au dat pensii speciale
Comisia Europeană cere de mulți ani României reglarea sistemului de pensii și recalcularea celor speciale, a spus pentru Europa Liberă fostul ministru al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, care a coordonat negocierile PNRR-ului la Bruxelles.
„Pensiile speciale înseamnă orice pensie care nu a acoperită de principiul contributivității”, a punctat el, indicând că multe din pensiile militare se bazează de altfel pe acest principiu. Cu alte cuvinte, pensia să fie raportată la stagiile de cotizare pe de o parte și la cuantumul virat anual, pe de alta.
Și dacă în cazul militarilor pensiile nu ar fi raportate la un ciclu complet de cotizare, de 35 de ani în cazul bărbaților, una este ca acestea să pornească de la veniturile realizate pe o perioadă de 10-15 ani și alta la perioada cea mai convenabilă din punct de vedere al încasărilor, a mai explicat fostul ministru.
„Ce trebuie schimbat este ca acele categorii care au ieșit la pensie pe pensii speciale, de genul 'adunăm veniturile brute pe ultimele șase luni și ne punem și sporurile și ieșim la pensie cu pensii mai mari decât salariul', asta trebuie să înceteze. Vor pierde de fapt foarte mulți generali, din Serviciile secrete, Armată, unii din Magistratură, care au făcut abuzuri aici. Nu vor pierde cei mai mulți militari sau polițiști care aveau pensia raportată la soldele încasate”, a explicat fostul ministru.
În privința pragului negociat de România prin PNRR, ca cheltuielile cu pensiile să nu depășească pragul de 9.4% din PIB, Ghinea a spus că este un prag peste nivelul solicitat de Comisie. El consideră de altfel negocierea pragului respectiv, în ciuda criticilor interne, un succes politic.
Mai mult, acest prag nu este atins încă în România și ar permite chiar creșterea punctului de pensie, a adăugat el.
„Permite creșterea punctului de pensie de la 1.586 de lei în prezent la 2.207 de lei. Criticile aduse acestui prag are legătură doar cu faptul că PSD a promovat în campanie creșterea pensiilor și-au dat seama că nu au de unde și au trebuit să arate spre ceva. Îi provoc să mărească acest punct de pensie”.
El a criticat faptul că Guvernul nu are în momentul acesta o evidență clară a cheltuielilor cu pensiile speciale, formațiunea din care face parte, USR, fiind nevoită să pună cap la cap date pentru a face o estimare.
Din calculele noastre a reieșit că avem un prag de sub 8% cu pensiile în total și 0.9% cu pensiile speciale. Mai există aproximativ un procent până la pragul de 9.4% în care se pot face ajustări.
Amintim, ministrul muncii, Marius Budăi, critica la finalul anului trecut asumarea de către România a unui prag maximal pentru pensii care ar fi mai strict decât media UE, care ar fi de 13%.
„De ce UE are acum 13%, noi prin legea 127 ne-am propus 11,7%, iar domnul Ghinea a spus 9,4%? Eu personal nu înțeleg”, declara ministrul, care arăta că cheltuielile cu pensiile în România au fost de 95 de miliarde de lei în 2021 și urmau să ajungă în acest an la 106 miliarde de lei.
Ministrul nu a putut fi contact pentru precizări legate de poziția sa, dar și de Memorandumul prin care România pregătește recalcularea pensiilor speciale.
Fostul ministru Ghinea spune la rându-i că țări vecine, precum Ungaria sau Polonia au praguri de cheltuieli cu pensiile inferioare României, ba mai mult, țara noastră are și un prag foarte scăzut de colectare a taxelor și impozitelor.
„Dacă raportezi la venituri, cheltuielile din România cu pensiile sunt printre cele mai mari din Europa”, a conchis el.
