România are deschise 59 de dosare de infringement, pentru că nu respectă legislația UE. În 2018, au fost deschise și 34 de dosare de infringement pentru întârzierea transpunerii unor prevederi legislative europene în legile naționale, arată raportul anual al Comisiei Europene privind implementarea legislației europene în țările membre.
România se află la mijlocul clasamentului privind cazurile de infringement. Spania are cele mai multe cazuri (97), urmată de Germania (80) și Belgia (79). Bulgaria are cu un caz mai mult decât România. Cele mai puține cazuri de încălcare a legislației UE sunt deschise în Estonia (27), Danemarca (32) și Finlanda (32).
Cazurile de infringement deschise de Comisie contra României, în 2018, vizează mediul (5), justiția și consumatorii (4), câte trei cazuri pentru domeniile energie, rețele de comunicații, migrație și afaceri interne, taxare, stabilitate financiară, sănătate și siguranță alimentară. Un singur dosar privește domeniul muncii.
În 2018, Curtea Europeană de Justiție a condamnat România pentru că nu a închis 68 de gropi de gunoi, care nu primiseră autorizație de funcționare. La Curtea Europeană de Justiție se mai judecă și cazul privind dreptul de recunoaștere a căsătoriilor de același sex, încheiate în alte state UE.
Comisia a renunțat la procedura de infringement împotriva României, privind comerțul paralel cu medicamente, dar a continuat procedurile cu privire la întârzierea implementării legislației privind combaterea spălării banilor. Cazul a ajuns în fața Curții Europene de Justiție.
Procedura de infringement aplicată de Comisia Europeană statelor membre care nu implementează legislația europeană este una tehnică și de durată - se întinde pe mai muți ani. Există inițial un schimb de scrisori între Comisie și statul care intră în procedura de infringement, iar dacă statul nu respectă legislația, Comisia poate trimite cazul în fața Curții Europene de Justiție. Dacă statul tot nu implementează legislația UE, atunci Comisia poate cere CJUE să impună penalități statului respectiv. Statul respectiv poate însă ignora chiar și atunci decizia CJUE, în schimb Comisia poate să repună cauza pe rolul CJUE și abia atunci să ceară penalități financiare în cazul statului respectiv.
