Din Europa Centrală până în Asia Centrală, pentru al 19-lea an consecutiv, democrația este în declin, arată raportul Freedom House, Națiuni în tranziție.
În 11 din cele 29 de țări, scorurile democrației au înregistrat scăderi semnificative. Cel mai mai mare declin într-un singur an l-a înregistrat Rusia, din cauza reprimării violente a celor care protestează împotriva invadării Ucrainei.
Cu toate acestea, șapte țări au obținut îmbunătățiri datorită activiștilor civici și a liderilor democratici, care au continuat să lupte pentru o guvernare mai bună în întreaga regiune.
România este stabilă, spre deosebire de majoritatea țărilor din jurul său, dar are probleme cu etica guvernanților, ceea ce, la un moment dat, poate fragiliza chiar încrederea publicului în democrație și mijloacele de rafinare a aleșilor săi.
Instabilitate stabilă în sud-estul UE
Invazia rusească în Ucraina a afectat multe din democrațiile UE, stârnind partizanate sau alimentând disfuncțiile politice existente deja.
În România, Slovacia și, în special, Bulgaria, este evidentă tendința de „instabilitate stabilă”, remarcă autorii raportului Freedom House.
În Bulgaria, protestele anticorupție din 2021 au dus la înlăturarea partidului conservator al prim-ministrului Boyko Borisov, Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), un guvern durabil dar care s-a dovedit instabil.
O coaliție formată din patru partide condusă de Kiril Petkov și-a preluat mandatul în decembrie 2021, dar dezacordurile politice, cum ar fi retragerea obiecțiilor Bulgariei la aderarea Macedoniei de Nord la UE, au determinat un vot de cenzură în iunie 2022.
Dezacordurile exprimate de președintele Rumen Radev cu privire la furnizarea de către Bulgaria a ajutorului militar acordat Ucrainei l-au determinat în special pe Petkov să folosească mijloace ascunse pentru a livra provizii pentru Kiev.
Fără niciun nou acord de coaliție la orizont, alegătorii s-au întors recent la urne în aprilie 2023 pentru al cincilea tur al alegerilor parlamentare în doar doi ani.
În mod similar, disputele politice privind deciziile nepopulare au condus la un vot de cenzură soldat cu succes împotriva Guvernului prim-ministrului Eduard Heger din Slovacia, în decembrie.
Instabilitatea politică a țării a fost cuplată cu disfuncționalitatea instanțelor și a parchetelor, care nu au reușit de mult să abordeze crimele motivate de ură împotriva grupurilor minoritare.
În octombrie, la doar o săptămână după uciderea brutală a două persoane într-un bar LGBT+ din Bratislava, Parlamentul a votat împotriva propunerii de a oferi cuplurilor de același sex aceleași drepturi la moștenire și dosare medicale ca și cuplurile heterosexuale.
România, guvernare stabilă cu probleme etice
România s-a dovedit mai capabilă de guvernare stabilă în 2022, o evoluție binevenită având în vedere istoria extinsă a țării de guvernare cu coaliții de minorități fragile, arată raportul Freedom House.
Cu toate acestea, în ciuda unei baze largi de sprijin, Cabinetul premierului Nicolae Ciucă nu a fost lipsit de controverse. Multiple scandaluri de plagiat și declarații tendențioase despre războiul din Ucraina au determinat mai mulți miniștri să demisioneze.
Este important de menționat că problemele politice ale acestor țări nu au avut un impact semnificativ asupra instituțiilor lor democratice sau a scorurilor Națiunilor în tranzit în cursul anului, în afară de un mic declin al guvernanței naționale democratice în Slovacia, spune Freedom House.
Disputele partizane și politice au fost rezolvate conform procedurilor parlamentare, iar alegătorii au fost chemați să rezolve impasurile majore.
Cu toate acestea, în absența unor remedii sistemice mai durabile, există riscul ca influența facțiunilor proruse din Bulgaria, o cultură violentă a intoleranței în Slovacia și încălcările etice cronice din România să slăbească treptat încrederea publicului în democrație.
Rusia și Ungaria, fruntașe în declin
Rusia și Ungaria au înregistrat cele mai puternice scăderi ale scorului democrației în ultimul an. Rusia a pierdut teren la cinci din șapte indicatori tematici, ceea ce a dus la cea mai mare scădere înregistrată vreodată într-un singur an, din cauza folosirii invaziei în Ucraina pentru a justifica reprimarea disidenței și centralizarea puterii.
Guvernul Ungariei a supravegheat alegerile parlamentare profund distorsionate și a încălcat și mai mult spațiul civic și independența judiciară, ceea ce a dus la scăderi ale scorului pentru trei indicatori.
Democrația în Ucraina rezistă presiunii. Țările Baltice, cel mai bun scor
În ciuda presiunii războiului, instituțiile democratice au rezistat în Ucraina. Guvernul și poporul Ucrainei și-au confirmat angajamentul față de democrație chiar și în fața unei violențe de neimaginat. Un sector solid al societății civile a continuat să țină în frâu autoritățile, iar țara a respins, în general, ideea că drepturile politice și libertățile civile ar putea fi date deoparte în timpul războiului.
Țările baltice Estonia, Letonia și Lituania au continuat să primească cele mai bune scoruri.
Scorul deja ridicat al Lituaniei la nivelul societății civile s-a îmbunătățit pentru prima dată din 2004 datorită cooperării societății civile cu Guvernul în interes public, așa cum este ilustrat de răspunsul coordonat dat de stat la invadarea Ucrainei de către Moscova.
Tadjikistanul și Turkmenistanului, cel mai scăzut scor
Tadjikistanul și Turkmenistanul au primit cel mai mic punctaj posibil al raportului. Ambele țări au acum un scor general al democrației de 1 pe o scară de la 1 la 7.
Azerbaidjanul este la doar un pas de cei mai slabi performeri ai democrației după ce regimul președintelui Ilham Aliyev a continuat să suprime disidența internă în timp ce își urmărea ambițiile teritoriale prin mijloace militare, amenințând libertatea oamenilor din Armenia și Nagorno-Karabah.
Populismul iliberal rămâne pe val
În ceea ce privește populismul iliberal, statele membre ale Uniunii Europene au luat căi divergente. Deși guvernele Ungariei și Poloniei au continuat să conteste standardele democratice din UE, repudierea de către alegători a liderilor populiști și iliberali din Slovenia, în 2022, și Cehia, în 2023, a servit ca o reamintire a potențialului inerent de autocorecție al democrației.
Progrese în țările care speră să fie admise în UE
Persoanele care spera la admiterea în UE au făcut progrese democratice, dar se confruntă în continuare cu obstacole descurajante.
Zece țări din afara UE au fost evaluate ca regimuri hibride, în care instituțiile democratice sunt fragile și există provocări substanțiale pentru protecția drepturilor politice și a libertăților civile. Cinci au obținut îmbunătățiri, comparativ cu trei care au suferit declin al democrației.
Cu toate acestea, procesele îndelungate de aderare la UE în Balcanii de Vest, în special, au întărit nemulțumirea față de UE, iar provocările au crescut odată cu adăugarea Bosniei și Herțegovinei, Moldovei și Ucrainei pe lista candidaților formali pentru aderarea la UE.
Ce este raportul Națiuni în tranziție
Națiuni în tranziție evaluează starea democrației în regiunea care se întinde din Europa Centrală până în Asia Centrală.
Pentru toate cele 29 de țări din raport, Freedom House - în colaborare cu un grup de consilieri experți și un grup de recenzori regionali - oferă evaluări numerice în șapte categorii care reprezintă în linii mari bazele instituționale ale democrației liberale.
Acestea includ instituții alese ale statului (guvernele locale și naționale), instituții de stat nealese (autorități judiciare și anticorupție) și instituții nestatale nealese (mass-media și societatea civilă).
Evaluările se bazează pe o scară de la 1 la 7, din care 1 reprezintă cel mai scăzut nivel de democrație și 7 cel mai înalt nivel de democrație.
Scorul Democrației este o medie directă a șapte indicatori:
- Guvernarea Națională Democrată - ia în considerare caracterul democratic al sistemului guvernamental, independența, eficacitatea și responsabilitatea domeniului legislativ și executiv;
- Procesul electoral - examinează alegerile naționale executive și legislative, cadrul electoral, funcționarea pluripartidismului și participarea populară la procesul politic;
- Societatea civilă - evaluează capacitatea organizațională și sustenabilitatea financiară a sectorului civic; mediul juridic și politic în care își desfășoară activitatea; funcționarea sindicatelor; participarea grupurilor de interese la procesul de politici și amenințarea reprezentată de grupările extremiste antidemocratice;
- Media independentă - examinează starea actuală a libertății presei, inclusiv legile privind calomnia, hărțuirea jurnaliștilor și independența editorială; operarea unei prese private viabile financiar și independente; funcționarea presei publice;
- Guvernarea Democrată Locală - ia în considerare descentralizarea puterii; responsabilitățile, alegerea și capacitatea organismelor guvernamentale locale; transparența și responsabilitatea autorităților locale;
- Cadrul judiciar și independența - evaluează protecția constituțională și a drepturilor omului, independența judiciară, statutul drepturilor minorităților etnice, garanțiile de egalitate în fața legii, tratamentul suspecților și al prizonierilor și respectarea deciziilor judecătorești;
- Corupţia - se uită la percepțiile publice despre corupție, interesele de afaceri ale factorilor politici de top, legile privind divulgarea financiară și conflictul de interese și eficacitatea inițiativelor anticorupție.
Națiuni în tranziție nu evaluează guvernele în sine și nici țările doar pe baza intențiilor guvernamentale sau a legislației.
Mai degrabă, evaluările unei țări se concentrează pe sănătatea instituțiilor sale în sensul cel mai larg și sunt determinate prin luarea în considerare a efectului practic al acțiunilor statului, precum și a actorilor neguvernamentali.
Evaluările raportului Națiuni în tranziție nu trebuie considerate indicatori absoluți ai situației dintr-o anumită țară, sunt valoroase pentru a face evaluări generale asupra cât de democratică sau autoritară este o țară, explică autorii raportului. Ele permit, de asemenea, analiza comparativă a reformelor între țările examinate și analiza evoluțiilor pe termen lung dintr-o anumită țară.
