În cazul celor două tipuri de droguri s-au înregistrat medii ale cantității de reziduuri identificate în timpul weekend-ului (vineri până luni) mai mari faţă de cele din timpul săptămânii, arată raportul național privind situația drogurilor - 2023, care privește activitatea din 2022, realizat de Ministerul de Interne.
În schimb, pentru ketamină, mediile cantităților de reziduuri identificate în timpul weekend-ului (vineri până luni) sunt mai mici faţă de cele din timpul săptămânii, ceea ce ar fi specific unui consum regulat.
• La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov.
• Tabloul drogurilor pentru care s-a solicitat asistență la nivelul regional în anul 2022 este dominat de canabis (la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare economică, cele mai multe admiteri la tratament ca urmare a consumului de droguri au fost cauzate de consumul de canabis).
Cele mai multe admiteri la tratament ca umare a consumului de droguri au fost raportate la nivelul Regiunii Bucureşti/ Ilfov. În funcţie de numărul de admiteri, drogurile care au determinat cu precădere solicitările de asistenţă diferă uşor de la o regiune la alta, după cum urmează: Regiunea Bucureşti/ Ilfov (canabis, opiacee, NSP), Regiunea Centru (canabis, stimulanţi, NSP), Regiunea Nord-Est (canabis, NSP, opiacee), Regiunea NordVest (canabis, stimulanți, NSP), Regiunea Sud (canabis, NSP, opiacee), Regiunea SudEst (canabis, NSP, stimulanți), Regiunea Sud-Vest (canabis, cocaină, stimulanți), Regiunea Vest (canabis, NSP, stimulanți).
• Majoritatea persoanelor consumatoare de droguri care au apelat la serviciile de asistență ca urmare a consumului de droguri ilicite au fost de sex masculin, fiind în cea mai mare măsură tineri.
Vârsta medie de debut în rândul persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri variază de la 19,7 ani (Regiunea Sud), la 21,4 ani (Regiunea Bucureşti/ Ilfov).
Cea mai mare parte din cazuistica urgențelor medicale determinate de consumul de droguri la nivelul regional a fost o consecință a consumului de canabis.
În funcţie de numărul de urgenţe medicale înregistrate, tabloul drogurilor care au cauzat episoadele de urgență medicală diferă la nivelul fiecărei regiuni, după cum urmează:
Regiunea Bucureşti/ Ilfov (opiacee, canabis, NSP),
Regiunea Centru (canabis, stimulanţi, NSP),
Regiunea Nord-Est (NSP, canabis, hipnotice şi sedative), Regiunea Nord-Vest (NSP, canabis, stimulanți),
Regiunea Sud (canabis, hipnotice şi sedative, stimulanţi), Regiunea Sud-Est (NSP, canabis, stimulanți),
Regiunea Sud-Vest (NSP, canabis, stimulanți), Regiunea Vest (canabis, NSP, stimulanți).
Cele mai multe urgențe medicale cauzate de consumul de droguri au fost raportate la nivelul Regiunii Nord-Vest.
În anul 2022, numărul estimat de persoane care își injectează droguri din regiunea București/ Ilfov, rezultat din aplicarea metodei multiplicatorilor, este 6010 (95% CI: 3868 - 68 13468), rata fiind 4 (95% CI: 2,6-9) persoane care își injectează droguri la 1000 de locuitori din București/ Ilfov.
În anul 2022, a fost aprobată Strategia Națională în Domeniul Drogurilor 2022-2026 și Planul de Acțiune aferent acesteia.
La nivel naţional, există două reţele de tratament care asigură (în comunitate) asistenţă persoanelor consumatoare de droguri:
- rețeaua de tratament de tip ambulatoriu, formată din Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (structuri subordonate Agenției Naționale Antidrog), Centrele de Asistență Integrată a Adicțiilor (centre de tratament private sau dezvoltate de ONG) şi Centrele de Sănătate Mintală (unităţi de tratament dezvoltate de Ministerul Sănătății),
- rețeaua de tratament în regim rezidențial, formată din unităţile medicale ale Ministerului Sănătății şi comunităţile terapeutice dezvoltate de ONG.
De asemenea, la nivelul sistemului penitenciar au fost dezvoltate servicii de asistenţă, acordate de specialiștii Administrației Naționale a Penitenciarelor, dar și de personalul de specialitate al Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, în cele 34 unități penitenciar, 4 centre de reeducare, 3 comunităţi terapeutice și 6 spitale-penitenciar.
În 2022, numărul persoanelor consumatoare de droguri care au beneficiat de asistenţă integrată revine la tendinţa ascendentă observată înainte de apariţia pandemiei COVID-19, înregistrându-se 3674 de solicitări de asistenţă ca urmare a consumului de droguri, cu 18,6% mai mult faţă de anul anterior.
În funcţie de tipul drogului care a cauzat problema medicală pentru care s-a solicitat asistență, se menţine aproximativ aceeaşi distribuţie a cererilor de tratament, în cadrul căreia trei categorii de droguri domină tabloul asistenţei acordate pentru dependenţa de droguri din România:
- canabis – 53,8%,
- opioide – 21,1%,
- noi substanţe psihoactive – 11,2%.
Similar anilor anteriori, solicitările de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament.
Chiar dacă cererea de tratament pentru consumul de stimulanți, respectiv de cocaină este încă mică, se remarcă o creștere semnificativă a solicitărilor de acest tip.
