Pluralismul media - adică diversitatea și independența vocilor și orientărilor politice ale instituțiilor de presă - este la nivelul „risc foarte ridicat” în România, Bulgaria, Polonia și Ungaria, spune raportul pentru 2023, care are peste 700 de pagini.
Documentul citează raportul Comisiei Europene din iulie 2023 referitor la statul de drept în rândul țărilor membre.
În alte cinci țări ale Uniunii Europene - Croația, Cipru, Grecia, Slovenia și Malta - pluralismul media este supus unor riscuri mari.
Principalele amenințări sunt reprezentate de concentrarea dreptului de proprietate asupra instituțiilor media, aflat la risc mare per ansamblul UE, și al independenței presei în fața politicului, la risc mediu în UE.
De ce pluralismul media este amenințat în România
Principala amenințare la adresa pluralismului media în România o reprezintă infuzia de bani publici, respectiv din partea partidelor politice, subliniază președinta ONG-ului Funky Citizens, Elena Calistru.
Sunt două elemente care descriu amenințările din pesiajul media, explică ea pentru Europa Liberă.
„Primul aspect privește partea de finanțare, care face ca într-adevăr peisajul media să fie dominat, cel puțin pe partea de televiziune și de presă mainstream, de partide politice și de stat”, spune Calistru.
Se referă la subvențiile acordate de stat pe perioada pandemiei și la „banii pe care îi cheltuiesc partidele politice pentru așa-numita «propagandă» și campaniile electorale”.
Lipsa de transparență, cu privire la „cine, cât plătește și la ce platforme media”, rămâne problematică, mai spune reprezentanta ONG-ului.
Efectul este că numeroase instituții media și în special televiziuni ar ajunge să nu mai gândească preponderent într-o logică de piață și de competiție, ci într-una preocupată de asigurarea resurselor.
„Au fost nenumărate incidente în care s-a descoperit că au existat emisiuni, mă rog, prezență în emisiuni, sau articole plătite care nu au fost marcate ca atare cu publicitate”, adaugă ea.
Europa Liberă a publicat în ultimii ani o serie de articole cu privire la lipsa de transparență a cheltuirii fondurilor care ajung de la partidele politice la instituții media, aspect semnalat de altfel și în raportul organizației Jurnaliști fără Frontiere din 2023, așa cum relata publicația noastră în luna mai a anului trecut.
Al doilea element care afectează pluralismul vocilor media este legat de faptul că sunt numeroase redacții mici, care reușesc cu dificultate să se susțină. Pentru acestea, actul jurnalistic devine un efort semi-voluntar, iar jurnaliștii devin mai vulnerabili în fața jocului politic, detaliază Calistru.
Pe de altă parte, peisajul politic actual, în care coaliția de guvernare este alcătuită din două partide din spectre politice diferite - PSD, de stânga, PNL, de dreapta, afectează și acesta pluralismul, însă asta se întâmplă pentru că piața media în România nu este una cu adevărat consolidată.
Este un teren propice pentru site-uri cu tentă extremistă și, chiar dacă fenomenul nu este întâlnit doar în România, aici este accentuat și de alte vulnerabilități ale societății, conchide reprezentantul ONG-ului.
România, în topul țărilor UE cu risc de sărăcie
Fără să beneficieze de un capitol dedicat, România este amintită de două ori în document, în capitolul dedicat Uniunii Europene per ansamblu.
Citând datele Uniunii Europene, raportul plasează România în topul țărilor UE cu cel mai mare risc de sărăcie și excluziune socială în 2022, de peste 25 de procente. Mai sunt aici Bulgaria, Grecia și Spania.
Documentul folosește datele barometrului Eurostat de anul trecut, conform căruia, în 2022, 95,3 milioane de cetățeni UE (21,6% din populație) s-au aflat într-un astfel de risc.
România avea chiar cel mai mare risc de sărăcie și excluziune, de 34,4%, urmată de Bulgaria, cu 32,2%.
Pentru sociologul Gelu Duminică, faptul că România apare în raport și în topul țărilor cu risc ridicat de sărăcie și excluziune socială nu este o surpriză.
„Avem cel mai mare număr de persoane angajate al căror venit îi ține tot în sărăcie. Nu uitați că avem cel mai mare număr de tineri între 16 și 24 de ani aflați în afara școlii și în afara câmpului muncii. Cea mai săracă categorie în România sunt tinerii, nu-s pensionarii, cum se crede.”
Situația sărăciei e reflectată inclusiv de datele publicate periodic de Institutul Național de Statistică (INS), subliniază el.
În noiembrie 2023, INS transmitea că în anul precedent unul din cinci români era afectat de sărăcie, iar aproape un sfert din populație suferea de deprivare materială și socială severă. Iar 4% din locuitori trăiau în gospodării cu intensitate scăzută a muncii.
„Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45,0%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative”, remarca INS.
Instituția lua în considerare criterii similare cu cele Eurostat, chiar dacă barometrul european lua în calcul, pe lângă sărăcie, și excluziunea socială, ambele exprimate în termen de riscuri.
Este vorba de nedepășirea pragului de 60% din venitul echivalent salariului median (nivelul la care se întâlnesc veniturile unei jumătăți a populației cu veniturile celeilalte jumătăți), deprivarea socială și materială (calculabilă prin neîndeplinirea a șapte din 13 indicatori considerați esențiali pentru o viață decentă) și intensitatea scăzută a muncii în gospodărie.
Chiar dacă se poate spune că nivelul de trai a crescut față de acum 15-20 de ani, mai ales ca efect al aderării la UE, că gradul de sărăcie s-a mai redus, scăderea a fost mai mică decât în alte țări, iar „distribuția veniturilor, bugetelor pe care le avem este total inechitabilă”.
Sociologul Gelu Dumincă ține să reamintească faptul că România are aproape două milioane de persoane cu salariul minim pe economie.
Salariul minim brut este în prezent de 3.300 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2.000 de lei net (aproximativ 400 de euro).
Duminică evidențiază că taxele noi și creșterile prețurilor au, până la urmă, impactul cel mai puternic tot asupra celor mai săraci.
„Ceea ce trebuie să avem sunt investiții echitabile, educație de calitate, dar și multe altele, astfel încât să putem să oferim oamenilor posibilitatea de a ieși din cercul sărăciei. Nu să-i aruncăm în sărăcie doar pentru că noi în momentul de față avem nevoie de bani la buget pentru că am cheltuit fără cap, la început de an, inclusiv pe «pomeni electorale».”
Sociologul face și el legătura între riscul de sărăcie și adeziunea la partide cu tentă extremistă, lucru pe care îl semnala încă din pandemie, când atrăgea atenția că „anumite politici luate de Guvern atunci vor conduce către inechitate și apariția unui partid extremist.”
De precizat că, potrivit raportului Human Right Watch, țările UE cu cel mai scăzut risc de sărăcie, sub 15%, sunt Cehia și Slovenia.
„Sunt tot țări fost comuniste, dar poate cu politici un pic altfel”, a conchis Gelu Duminică.
Raportul drepturilor omului în 2023
Raportul de monitorizare a drepturilor omului la nivel mondial pentru 2023 - publicat de Human Rights Watch (HRW) - subliniază suferința îndurată de oamenii de pe tot cuprinsul globului anul trecut, sub impactul unor evenimente ca războiul Israel - Hamas, continuarea războiului din Ucraina, dar și violențele din Sudan, Myanmar sau Etiopia.
De asemenea, guvernele au avut de gestionat cel mai cald an din istorie, însă dezastrele au inclus și inundații și furtuni puternice, provocând haos în zone din Bangladesh, Canada și Libia.
Sunt evidențiate și persecuția în funcție de sex exercitată de talibani în Afganistan, dar și discriminările la care continuă să fie supuse femeile, fetele, persoanele cu alte orientări decât cele heterosexuale.
„Inegalitatea economică a crescut la nivel mondial, la fel cum a crescut furia față de politicile care lăsau mulți oameni chinuindu-se să supraviețuiască.”
HRW este o organizație non-guvernamentală cu sediul la New York, înființată la finalul anilor '70, care militează pentru respectarea drepturilor omului.
Organizația Human Rights Watch analizează suferința îndurată de oamenii de pe tot cuprinsul globului, sub impactul războaielor, dezastrelor naturale, dar și al unor conduceri autoritare și monitorizează în mod particular situația din 100 de țări de pe toate continentele.
