SUA sunt îngrijorate de legăturile dintre China și Rusia, după convorbirea Putin-Xi
Statele Unite sunt îngrijorate de alinierea Chinei la Rusia, în timp ce Moscova își continuă invazia în Ucraina, a declarat vineri Departamentul de Stat american, după ce președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping au avut o convorbire video.
„Beijingul pretinde că este neutru, dar comportamentul său arată clar că investește în continuare în legături strânse cu Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, adăugând că Washingtonul „monitorizează îndeaproape activitatea Beijingului”, scrie Reuters.
China s-a abținut să condamne Moscova pentru războiul său împotriva Ucrainei, dar până acum a fost atentă să nu ofere sprijin material direct care ar putea provoca sancțiuni occidentale.
Stoltenberg: Trebuie să ne pregătim pentru o perioadă lungă de război
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu acordat agenției de presă dpa că Vladimir Putin nu a renunțat la planurile sale de a controla Ucraina și a avertizat pe toată lumea să „se pregătească pentru o perioadă lungă” de război.
El a adăugat că nu există „niciun indiciu că Putin și-a schimbat obiectivul general al acestui război”, acela de „a controla Ucraina”, deoarece Rusia a mobilizat „multe trupe noi” și a „demonstrat că este dispusă să suporte pierderi dureroase”.
Războiul „încă nu s-a terminat. Războaiele sunt imprevizibile, dar trebuie să ne pregătim pentru o perioadă lungă și, de asemenea, pentru noi ofensive rusești. Nu trebuie să subestimăm Rusia”, a spus Stoltenberg, citat de The Guardian.
Șeful NATO a făcut apel la aliați să ofere Ucrainei tehnică militară „pentru a-l convinge pe președintele Putin că nu își va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei”.
„Poate suna ca un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace. Știm că majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor - probabil și acest război - dar știm că ceea ce poate obține Ucraina în aceste negocieri depinde în mod inextricabil de situația militară. Așadar, dacă doriți o soluție pașnică negociată care să asigure că Ucraina prevalează ca stat democratic independent, cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este de a oferi Ucrainei sprijin militar”, a spus secretarul general al Alianței.
Zelenski: Securizarea sistemului energetic, o prioritate în 2023
Președintele Ucrainei a declarat vineri seară că producția și furnizarea stabilă de energie electrică este „una dintre cele mai importante sarcini ale țării pentru anul viitor”.
Volodimir Zelenski a adăugat că guvernul are o „strategie clară pentru a asigura producția și furnizarea de energie electrică”, dar că „va fi nevoie de timp și de mult efort, însă se va întâmpla”.
Până la sfârșitul lunii decembrie, Rusia a avariat sau a distrus complet aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei în urma a nouă atacuri cu rachete în masă începând cu 10 octombrie, conform Kyiv Independent.
Ministrul Apărării, Oleskii Reznikov, a declarat în decembrie că apărarea aeriană ucraineană doboară, în medie, aproximativ 80% din rachetele de croazieră rusești, deși restul continuă să lovească infrastructura energetică.
Ucraina: A mai rămas o săptămână înainte ca Vladimir Putin să închidă frontierele Rusiei
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov (foto), i-a avertizat pe cetățenii ruși, într-un discurs ținut pe 30 decembrie, că liderii Rusiei pregătesc un nou val de mobilizare și intenționează să închidă granița în decurs de o săptămână, transmite Kyiv Independent.
„Știu sigur că mai aveți aproximativ o săptămână până când mai aveți de ales”, a spus Reznikov, vorbind în limba rusă.
„La începutul lunii ianuarie, autoritățile ruse vor închide granițele pentru oameni, vor declara legea marțială și vor începe un nou val de mobilizare. Frontierele vor fi închise și în Belarus”, a mai spus el.
Reznikov a ținut, de asemenea, să precizeze că acest ultim val de recrutare „îi privește pe locuitorii marilor orașe rusești”. Moscova și Sankt-Petersburg au fost în mare parte ferite de campania de mobilizare a Kremlinului, în timp ce minoritățile etnice din alte regiuni ale Rusiei s-au dovedit a fi convocate în mod disproporționat.
Tot vineri, Kirilo Budanov, șeful Direcției de informații militare din Ucraina, a declarat într-un interviu acordat BBC că Rusia plănuiește un nou val de mobilizare începând cu 5 ianuarie.
Rusia a pierdut peste 100.000 de soldați în războiul său împotriva Ucrainei, potrivit ultimelor cifre ale Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene.
Suferind înfrângeri pe câmpul de luptă, Rusia a fost nevoită să se bazeze inclusiv pe mercenarii privați ai Grupului Wager, pentru a-și întări forțele. Grupul recrutează soldați din rândul închisorilor rusești.
Vladimir Putin a declarat pe 21 septembrie o „mobilizare parțială”, cu scopul de a atrage aproape 300.000 de noi soldați în armata rusă.
La momentul respectiv, Putin a declarat că vor fi înrolați doar cei cu vârsta de până la 35 de ani, cu experiență militară sau cu o pregătire în domeniul militar. Mobilizarea parțială presupunea că doar anumiți rezerviști ar putea fi chemați la război.
Cu toate acestea, după anunț, bărbații mai în vârstă, fără experiență militară, studenții și persoanele cu dizabilități au început să primească notificări de recrutare. Peste 700.000 de persoane au fugit din Rusia în urma anunțului.
Ulterior, Putin a susținut că această mobilizare parțială s-a încheiat în octombrie, însă mobilizarea sub acoperire în Rusia a continuat.
