Ambasadorul vorbește în interviul acordat online Europei Libere și despre ajutorul oferit de România Ucrainei, precum și despre înființarea unor noi puncte de frontieră între cele două țări.
Sunt maximum 1.000 de români în zonele afectate de război din Ucraina, spune ambasadorul, care enumeră principalele categorii: funcționari, reprezentanți ai unor ONG-uri, șoferi sau TIR sau jurnaliști.
În opinia sa, România a ajutat Ucraina de la începutul războiului „pe mai multe niveluri”, în primul rând politic, pentru că a susținut „cauza ucraineană”.
Victor Micula amintește și despre propunerea ministrului de externe ucrainean, care a anunțat recent că va cere excluderea Rusiei dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
„Acesta va deveni un subiect de discuție în perioada următoare, la New York (sediul ONU, n.r.)[...] Este vorba despre o discuție care poate intra chiar și în economia discuțiilor de la ONU, cu privire la reconfigurarea consiliului de securitate ONU”, spune ambasadorul.
Principalele declarații:
- despre sumitul pentru pace propus de Ucraina: organizarea unui sumit pentru pace până la sfârșitul lunii februarie 2023 este o propunere prin care Ucraina caută să-și ralieze sprijinul internațional;
- despre excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU: va deveni un subiect de discuție în cercurile diplomatice. Dezbaterea despre excluderea Rusiei va fi extinsă și către țări care nu au fost la fel de implicate în susținerea politică a Ucrainei;
- despre susținerea acordată de România Ucrainei: România ajută Ucraina atât politic, cât și cu ajutor umanitar și oferă susținere fermă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană [...] România colaborează cu Ucraina pentru deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei;
- despre nouă lege a minorităților din Ucraina: comunitatea românească s-a plâns de faptul că a fost ocolită în procesul de dezbatere publică cu privire la această lege.
Europa Liberă: Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a anunțat că Ucraina ar dori să organizeze un sumit de pace până la sfârșitul lunii februarie. Poate un astfel de sumit să influențeze în vreun fel cursul războiului din Ucraina, având în vedere mesajele recente ale Rusiei, care nu pare să fie interesantă cu adevărat de pace?
Victor Micula: Aici este vorba despre cele zece puncte ale unui proces de pace pe care le-a prezentat președintele Zelenski cu ocazia sumitului G20.
Declarațiile președintelui, domnului ministru Kuleba și această propunere de a organiza în februarie anul viitor un sumit pentru pace este o propunere prin care caută să ralieze sprijinul internațional pentru un proces de pace care să fie și sustenabil.
Aici nu este vorba doar despre o încetare a focului care să permită reclădirea resurselor militare rusești, ci este vorba despre zece puncte care, în viziunea părții ucrainene, ar putea să stea la baza unui proces de pace durabilă, adică un proces de negociere care să ducă la o pace durabilă.
Europa Liberă: Tot domnul ministru Kuleba a vorbit despre excluderea Rusiei dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. El a menționat că această variantă se discută în cercurile diplomatice occidentale. Este această temă subiect de discuție și pentru diplomații români?
Victor Micula: Acesta va deveni un subiect de discuție în perioada următoare, la New York (sediul ONU, n.r.). Deci, nu este vorba despre o discuție care să implice doar țările care au susținut, din punct de vedere politic Ucraina, în toată această perioadă, ci este vorba despre o discuție care poate intra chiar și în economia discuțiilor de la ONU, cu privire la reconfigurarea consiliului de securitate ONU.
În esență, partea ucraineană susține că procesul de succesiune sau procesul de preluare a locului Uniunii Sovietice în Consiliul de Securitate ONU și chiar și ca membru ONU ar fi fost viciat de nerespectarea procedurilor care ar fi trebuit să fie respectate, atunci, la începutul anilor 90.
Pornind de la această ipoteză de lucru, Ucraina a lansat practic, începând de ieri (n.r., miercuri), o dezbatere publică și urmează să apară o dezbatere cu privire la legitimitatea prezenței ruse în Consiliul de Securitate și chiar ca membru ONU.
Este un subiect pe care partea ucraineană dorește să-l dezbată nu numai cu aliații europeni, dorește să dezbată și cu Marele Sud - țările care au fost mai puțin vizibile în indicarea Rusiei ca stat agresor.
Sunt țări care au votat rezoluțiile propuse de Ucraina cu privire la recunoașterea faptului că Rusia a atacat ilegal Ucraina, rezoluțiile care au solicitat încetarea atacurilor militare rusești împotriva Ucrainei și așa mai departe.
Sunt țări care au votat pentru acele rezoluții, dar care nu au fost atât de vizibile în declarațiile publice, sancționând atitudinea rusă, și totodată nu au fost atât de vizibile în aplicarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei.
Europa Liberă: Sunteți de părere că ONU a făcut tot ce se putea face în ultimele zece luni pentru a ajuta Ucraina?
Victor Micula: Aici este o dezbatere. În mod sigur, pentru unele state membre ONU s-a făcut ceea ce se putea face, pentru alte state membre ONU, s-ar fi putut face mai mult. Pentru alte state membre ONU, s-a făcut prea mult.
Asta este o discuție care are loc acolo și colegii mei de la New York, în mod sigur vă pot da mai multe detalii despre analiza și maniera în care se poziționează diversele țări în contextul Rusia cu privire la acest subiect.
Trebuie recunoscut rolul foarte important jucat de ONU atât în procesul de acordare de asistență umanitară Ucrainei, cât și în negocierile care au dus la crearea acestor coridoare la Marea Neagră, care permit exportul de grâne ucrainene către țările care sunt amenințate de foamete.
Europa Liberă: Cum ajută România, concret, Ucraina în acest moment?
Victor Micula: Aici este vorba despre ajutor acordat pe multiple niveluri. Este vorba despre sprijinul politic. În primul rând, susținerea pentru cauza ucraineană, în condițiile în care Ucraina este victima unei agresiuni militare neprovocate.
În al doilea rând, este vorba despre ajutorul umanitar acordat cetățenilor ucraineni care sunt afectați de acest conflict.
În al treilea rând, putem vorbi despre sprijinul acordat procesului de aderare în structurile euroatlantice, România fiind unul dintre principalii susținători ai candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană și, evident, și la structurile euroatlantice, atunci când se va putea.
În al patrulea rând, vorbim despre sprijinul acordat comunității românești din Ucraina. În Ucraina locuiesc peste 400.000 de etnici români și evident că și ei sunt afectați de acest conflict și încercăm să venim în întâmpinarea nevoilor lor.
Nu în ultimul rând, încercăm să îi sprijinim pe cetățenii ucraineni care au fugit din calea războiului în România, încercăm să venim în întâmpinarea nevoilor lor, fără ca ei să se rupă de Ucraina. Încercăm ca această legătură cu școlile din care au plecat copiii în România, cu rudele lor, cu instituțiile ucrainene să fie una cât mai dinamică, chiar dacă ei se află pe pe teritoriul României.
Acestea sunt doar câteva exemple, relația este foarte dinamică și ajutorul acordat de România pe multiple planuri este recunoscut public. De mai multe ori președintele Zelenski și premierul ucrainian, Denîs Șmîhal, au recunoscut public importanța ajutorului acordat de România.
Europa Liberă: Acest ajutor despre care ați vorbit, cât de mult reprezintă o inițiativă proprie a României și cât o aliniere la strategia mai largă europeană și transatlantică?
Victor Micula: România are programe bilaterale prin care acordăm asistență Ucrainei. Unele programe sunt derulate de către autorități ale instituțiilor guvernului central.
Alte programe sunt derulate de către autorități locale, fie că vorbim despre consilii județene, fie că vorbim despre municipii din România care au acorduri de parteneriat și de înfrățire cu autorități locale din Ucraina sau au o experiență de colaborare cu autorități publice din Ucraina în implementarea de proiecte de cooperare transfrontalier, unele cu fonduri europene, altele cu fonduri naționale.
Trebuie subliniat faptul că nevoile Ucrainei sunt atât de mari încât niciun stat nu poate singur să ofere mai mult de o jumătate de picătură într-un ocean de nevoi.Ambasadorul Victor Micula
Și la acestea se adaugă contribuția României ca stat membru UE. România este atât parte a procesului decizional care a dus la aprobarea acordării de asistență Ucrainei, cât și stat membru UE, care implementează și care rulează câteva dintre programe prin intermediul instituțiilor UE.
România este și stat membru NATO și există programe de asistență NATO pentru Ucraina și o parte din programele de asistență umanitară și de asistență pentru dezvoltare oferite de România Ucrainei în această perioadă se derulează și prin instituții cum ar fi UNHCR-ul sau UNICEF-ul.
Sunt două instituții onusiene cu care noi colaborăm și prin intermediul cărora încercăm să ajutăm un anumit număr de cetățeni ucraineni să treacă peste iarna aceasta cu bine.
Europa Liberă: Mai multe publicații din România au scris despre cozile lungi de la vămi, la intrarea în Ucraina dinspre România. Timpul de așteptare raportat a fost de 11 ore, potrivit Poliției de Frontieră. Ce informații aveți despre această situație și de unde credeți că a pornit?
Victor Micula: Trebuie să ne uităm la această problemă într-un context mai larg. Trebuie înțeles că odată cu declanșarea războiului, lanțurile de aprovizionare și de desfacere ale economiei ucrainenilor au fost restructurate, au fost nevoiți să găsească înlocuitori pentru piețele din Rusia și din Belarus, care au dispărut peste noapte și totodată a fost nevoie ca întreprinderile din Ucraina să identifice noi furnizori care să înlocuiască furnizorii din Rusia și din Belarus care obișnuiau să aprovizioneze piața ucraineană cu anumite produse.
La toate acestea se adaugă și impactul acțiunilor militare rusești asupra propriilor capacități de producție. Există un număr important de companii ucrainene care au suferit în urma bombardamentelor rusești, fie că vorbim despre depozite distruse în timpul bombardamentelor, fie că vorbim despre lanțuri de producție care au fost distruse în timpul acestor bombardamente, la care se adaugă și reorientarea strategică a Ucrainei către UE.
Toate aceste elemente se traduc, în practică, într-un flux mai mare al bunurilor și al persoanelor care se produce pe granițele Ucrainei cu Uniunea Europeană și aici vorbim despre patru state membre UE care au graniță comună cu Ucraina.
Vorbim despre Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Asta înseamnă că absolut toate punctele de trecere a frontierei de pe granița Uniunii Europene cu Ucraina sunt suprasolicitate în momentul de față.
Ele gestionează în momentul de față un volum de marfă și un flux de persoane fără precedent în relația dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Asta face ca cozile de camioane pe ambele părți ale graniței, fie că vorbim despre intrarea dinspre UE către Ucraina, cât și despre Ucraina către UE, să fie foarte mari.
Vorbim despre 20 de kilometri pe graniță pe latura românească, vorbim despre aproximativ 32-36 de kilometri pe latura ucraineană a graniței pentru camioanele care doresc să intre în România folosind același punct de trecere a frontierei, cel de la Porubne-Siret, care este cel mai intens folosit în relația bilaterală.
Ceea ce fac autoritățile române, în parteneriat cu autoritățile ucrainene, este să încerce să deschidă puncte de trecere a frontierei adiționale, care să reducă presiunea pe punctul de trecere a frontierei Porubne-Siret și astfel, pe data de 10 noiembrie, am deschis un punct de trecere a frontierei la Vicovu de Sus, pe unde pot circula persoane, autoturisme, autobuze și camioanele goale care să se întoarcă.
La punctul de trecere a frontierei Vicovu-Crasnoilsc, care a fost inaugurat pe data de 10 noiembrie procesăm persoane, mașini, până în 7,5 tone, autobuze și camioanele goale care au trecut din Ucraina cu cereale în România, l-au descărcat și se întorc goale către Ucraina.
La începutul anului viitor un nou punct de trecere a frontierei, de data aceasta la Racovăț-Deakivți (Probotești), care este tot în preajma punctului de trecere a frontierei Siret-Porubne și, cu deschiderea acelui punct de trecere a frontierei putem să contribuim la o scădere a presiunii pe pe Siret- Porubne.Ambasadorul Victor Micula
La sfârșitul acestui an vom deschide un punct de trecere a frontierei la Valea Vișeului, pentru cale ferată, și la începutul anului viitor, cel târziu până în martie, vom deschide un punct de trecere a frontierei la cale ferată la Câmpulung la Tisa, deși sperăm să putem să devansăm și deschiderea acelui punct de trecere a frontierei.
Deci, prin aceste eforturi, concrete, ne propunem să reducem numărul de ore pe care le așteaptă șoferii de camion în graniță.
La asta se adaugă și elaborarea împreună cu partenerii din Ucraina a unui master plan pentru dezvoltarea infrastructurii în zona de frontieră în următorii ani. Deci, vorbim despre noi puncte de trecere a frontierei, despre modernizarea punctelor de trecere a frontierei actuale și despre modernizarea legăturilor între rețelele naționale de transport și aceste puncte de trecere a frontierei.
Europa Liberă: Înseamnă acest lucru că vă așteptați și la o creștere a numărului de refugiați ucrainieni odată cu înaintarea iernii?
Victor Micula: Nu, acestea sunt măsuri pe care le-am propus, pe care ni le-am propus bilateral, pentru a facilita racordarea economiei ucrainene la economia Uniunii Europene. Adică sunt măsuri care caută să faciliteze mai ales transportul de marfă, pentru că, în momentul de față transportul de călători pare a fi gestionat rezonabil.
Este posibil ca, odată cu continuarea bombardamentelor asupra infrastructurii civile, să crească numărul de cetățeni ucrainieni care vor căuta să se refugieze în România și în alte state membre UE.
Dar ceea ce am observat în ultimele două luni, de când s-au declanșat aceste atacuri sistematice, este că, deși există o creștere a numărului de refugiați ucrainieni, nu este o creștere dramatică.
Europa Liberă: Sunteți de părere că România este pregătită să ajute acești eventuali refugiați mai mult decât o face în prezent?
Victor Micula: România este pregătită să gestioneze fluxuri de refugiați. Este de remarcat faptul că, în ciuda restricțiilor pe care le vedem la furnizarea de energie electrică, a problemelor apărute în aprovizionarea cu apă potabilă, a celor apărute în sistemele centralizate de termoficare în multe orașe ucrainene, constatăm că populația vrea să rămână pe loc, dă dovadă de o reziliență incredibilă.
Capacitatea de a improviza și de a găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă și efectul, cel puțin așa cum îl percepem noi, este opusul celui dorit de Putin și anume societatea ucraineană pare a fi coagulată în jurul cauzei comune a victoriei împotriva invadatorului rus.
Chiar dacă e de așteptat ca cifrele să crească, aceste cifre nu par a crea probleme nici pentru autoritățile române, nici pentru ceilalți parteneri din Uniunea Europeană.
Europa Liberă: Câți cetățeni români au cerut ajutorul ambasadei de la începutul conflictului pentru repatriere sau ajutor de orice altă natură?
Victor Micula: Numărul este nesemnificativ, pentru că marea majoritatea cetățenilor români care se aflau pe teritoriul Ucrainei au ținut cont de recomandarea Ministerul de Externe și au părăsit Ucraina înainte de a se declanșa conflictul.
Un număr redus de cetățeni români a părăsit Ucraina în primele zile după declanșarea conflictului. A fost nevoie, în general, de oferirea de informații cu privire la situația de la puncte de trecere a frontierei, timpii de așteptare, traseele cele mai sigure pentru ajunge la acele puncte de trecere a frontierei și, într-un un număr foarte redus de de cazuri, a fost nevoie ca la Cernăuți și la Solotvyno (Slatina) să se elibereze niște documente de călătorie temporare.
Cred că au fost - nu știu - până în 10 cazuri în care a fost nevoie să fie duși de la consulat până în graniță pentru a facilitate trecerea în România.
Vorbim despre familii cu copii mici care aveau nevoie de prioritate pentru a trece granița, dar nu a fost un fenomen de masă. Cetățenii români a fost foarte disciplinați și au ținut cont de avertismentele de călătorie din perioada respectivă.
Europa Liberă: Aveți informații că s-ar mai afla în prezent cetățeni români în orașele ucrainene aflate sub asalt?
Victor Micula: Avem un număr de cetățeni români care se află în legătură cu noi aici, la Kiev. Majoritatea lor sunt funcționari ai unor organizații internaționale și care desfășoară activități în Ucraina.
Sunt voluntari ai unor organizații non-guvernamentale românești și ale unor fundații care desfășoară activități asistență umanitară pe teritoriul Ucrainei, jurnaliști români care vizitează orașele ucrainiene și uneori se apropie destul de mult de de front, șoferii de TIR care care efectuează transporturi pentru companii ucrainiene sau românești pe teritoriul Ucrainei.
Deci cam despre aceste categorii de cetățeni români vorbim. Nu sunt mulți, nu sunt mulți. Aș zice că vorbim în zona Kiev-ului. Sunt câteva zeci de persoane, la nivel național, probabil că sunt câteva sute, poate o mie.
Europa Liberă: Noua lege a minorităților a stârnit dezbateri în România, iar mai mulți oficiali români au criticat această lege. Care este abordarea Ambasadei României din Ucraina cu privire la această lege?
Victor Micula: Ministerul de Externe a publicat un comunicat de presă pe această temă, în care, în esență, se arată că ar fi fost mai bine ca această lege, înainte de a fi votată în Parlament, să fie transmisă către Comisia de la Veneția și să se solicite o opinie cu privire la proiectul de lege.
Acesta este spiritul recomandării Comisiei Europene din această vară, atunci când s-a oferit statutul de candidat la Uniunea Europeană Ucrainei. Totodată, comunicatul de presă înșiră o serie de aspecte pozitive.
Deci, acest text este mai bun decât versiunile anterioare ale acestei legi sau al acestui proiect de lege pe care le-am văzut până în momentul de față și înșiră punctele unde este nevoie de îmbunătățirea acestui text pentru ca să corespundă standardelor internaționale în domeniul protecției persoanelor aparținând minorităților naționale.
Europa Liberă: Despre această lege ați avut un dialog cu autoritățile ucrainene sau cu membrii comunității române din Ucraina? Cum văd ei această lege?
Victor Micula: Da, există un dialog desfășurat cu partenerii ucraineni, atât prin București cât și în prin Kiev și există și un dialog cu comunitatea românească din Ucraina care, evident, consideră că această lege nu corespunde așteptărilor comunității românești din Ucraina și care s-a plâns și de faptul că au fost ocoliți în procesul de dezbatere publică cu privire la această lege.
Europa Liberă: Se estimează că, de la începutul războiului, Rusia a răpit undeva între 13.000 și chiar 300.000 de copii ucraineni, dintre care unii au fost dați spre adopție în Rusia. Sunt considerate crime de război și încalcă mai multe convenții ale drepturile omului, ale copilului. Ce informații există în prezent despre soarta acestor copii și ce se face pentru recuperarea lor?
Victor Micula: Informațiile de care dispunem sunt destul de puține. Știm că se produc deportări forțate ale unor cetățeni ucraineni care se află pe teritoriile ocupate, se produc aceste deportări forțate pe teritoriul Federației Ruse, dar nu cunoaștem foarte multe informații despre cifre și soarta lor.
Aceste crime împotriva umanității completează un registru de atrocități și de crime de război comise de trupele rusești pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie, deci vorbim despre uciderea unor civili, despre torturi, despre violuri, despre țintirea unor ținte civile fără nicio valoare militară.
Vorbim despre atacarea infrastructurii civile care oferă electricitate, căldură și apă populației civile, care reprezintă și asta o crimă de război.
Cred că România, la fel ca mulți parteneri din UE și NATO, consideră că singura manieră de a ne asigura că astfel de atrocități nu se vor perpetua în viitor este să ne asigurăm că nu există impunitate pentru tot ceea ce se întâmplă în Ucraina în momentul de față.
De aceea, România a intervenit în favoarea Ucrainei în procese intentate împotriva Federației Ruse la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, la Curtea Penală Internațională și la Curtea Internațională de Justiție și totodată, România face parte din așa-zisul core-group de state care sprijină crearea unui mecanism judiciar care să discute problema agresiunii rusești împotriva Ucrainei.
Deci situația este gravă. Sunt foarte mulți copii care suferă din cauza acestui război. Unii au fost omorâți, alții au fost răniți, alții au fost răpiți și trebuie să ne asigurăm că nu există impunitate și că cei care au participat direct la aceste fapte, sau au luat hotărârile care au dus la producerea acestor fapte trebuie să fie aduși în fața justiției.
