Război în Ucraina | Explozii în apropierea conductelor Nord Stream. Blinken: Occidentul nu va recunoaște anexarea teritoriilor ucrainene

Norvegia va consolida securitatea la instalațiile sale de petrol și gaze în urma scurgerilor de gaze din Marea Baltică și a rapoartelor privind activitățile cu drone din Marea Nordului, a declarat marți ministrul energiei din țara nordică.

„Pe baza informațiilor pe care le-am văzut până acum, multe indică acte de sabotaj”, a declarat ministrul norvegian al petrolului și energiei, Terje Aasland, într-o declarație citată de Reuters.

Guvernul s-a consultat cu forțele armate și cu operatorii de instalații de petrol și gaze, atât pe uscat, cât și în larg, se arată în comunicat.

Luni, Autoritatea de Siguranță a Petrolului din Norvegia a cerut o mai mare vigilență față de dronele neidentificate văzute zburând în apropierea platformelor de petrol și gaze offshore norvegiene, avertizând că acestea ar putea prezenta un risc de accidente sau atacuri deliberate.

Radiodifuzorul național suedez SVT raportează că seismologii au înregistrat explozii în apropierea conductelor Nord Stream în ultimele 36 de ore.

Stațiile de măsurare din Suedia și Danemarca au înregistrat luni explozii subacvatice puternice în aceeași zonă cu scurgerile de gaz.

„Nu există nicio îndoială că acestea sunt explozii”, spune Björn Lund, lector în seismologie la Rețeaua seismică națională suedeză, SNSN.

Prima explozie a fost înregistrată la ora 2.03 în noaptea de luni, iar a doua la 19.04 luni seara.

Avertismentele privind scurgerile de gaz au venit de la administrația maritimă la ora 13.52, respectiv 20.41, luni, după ce navele au detectat bule la suprafață.

SVT a obținut coordonatele exploziilor măsurate și acestea se află în aceeași zonă în care au fost înregistrate scurgerile de gaze.

Acesta l-a citat în continuare pe Lund spunând despre măsurători: „Puteți vedea clar cum valurile sar de la fund la suprafață. Nu există nicio îndoială că a fost o explozie. Am avut chiar și o stație în Gnosjö care a preluat asta.”

Preşedintele partidului conservator german Uniunea Creştin-Democrată (CDU), Friedrich Merz, şi-a atras marţi critici aspre după ce a denunţat un presupus "turism social" al refugiaţilor ucraineni care au fugit din ţara lor după declanşarea invaziei ruse, informează AFP.

În faţa acestor critici, liderul opoziţiei germane şi-a cerut scuze marţi dimineaţa pentru respectivele afirmaţii, care ar fi vizat, potrivit lui, „exclusiv lipsa înregistrării refugiaţilor".

Cu o zi înainte, în cotidianul Bild, el a exprimat „marea sa îngrijorare că decizia guvernului de a trece de la sistemul de indemnizare a solicitanţilor de azil la sistemul de acordare a ajutorului de şomaj va genera perturbări considerabile".

Potrivit preşedintelui CDU, care vizează funcţia de cancelar federal în 2025, „asistăm azi la un turism social al acestor refugiaţi spre Germania, dintre care un mare număr profită de acest sistem".

El a acuzat că unii ucraineni fac drumuri dus-întors între Ucraina şi Germania pentru a primi aceste ajutoare.

„Avem aci o problemă care se agravează", a atenţionat Merz, al cărui partid este în fruntea sondajelor, devansând Verzii şi Partidul Social-Democrat al lui Olaf Scholz.

Aproape un milion de refugiaţi care fug din Ucraina după invazia rusă declanşată în urmă cu şapte luni au fost înregistraţi în Germania, chiar dacă "un număr considerabil" dintre ei nu a rămas în această ţară, a anunţat pe 23 august Ministerul Afacerilor Externe german.

Aceste declaraţii ale lui Friedrich Merz au suscitat critici, în special în cadrul guvernului german.

„Să-ţi faci publicitate pe spatele femeilor şi copiilor ucraineni care au fugit de bombele şi tancurile lui (Vladimir) Putin este un lucru mizerabil", a acuzat pe site-ul Bild ministrul de interne german Nancy Faeser.

Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, a ajuns marţi la Kiev, pentru o vizită de susţinere a Ucrainei în faţa invaziei ruse, relatează AFP.

„Bună ziua, Ucraina, Franţa este alături de tine", a scris ea pe Twitter, într-un mesaj însoţit de fotografia ei, alături de ambasadorul francez în Ucraina, Etienne de Poncins, într-o piaţă din Kiev acoperită de ceaţă.

Colonna se va întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu omologul ei, Dmitro Kuleba, şi cu procurorul general Andrii Kostin. Este a treia vizită în Ucraina a şefei diplomaţiei franceze de la începutul războiului declanşat de Rusia în februarie.

Ea va mai vizita şi aeroportul Hostomel de lângă Kiev, unde s-au dat lupte grele la începutul conflictului, până în martie, când forţele ruse s-au retras.

„Ministrul doreşte să dovedească solidaritatea Franţei cu poporul ucrainean şi deplina sa hotărâre de a întări sprijinul pentru Ucraina şi pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a acesteia", arată un comunicat al ministerului de externe de la Paris.

Instituţia adaugă că vizita va sublinia de asemenea „întărirea sprijinului acordat de Franţa, atât în privinţa livrării de echipamente pentru apărare şi de luptă împotriva celor nepedepsiţi, cât şi pe plan financiar şi umanitar".

Ministerul reaminteşte trimiterea către Ucraina a unei nave umanitare cu peste 1000 de tone de ajutoare şi eforturile pentru crearea unei zone de protecţie în jurul centralei nucleare din Zaporojie, ocupată de forţele ruse şi lovită de mai multe bombardamente.