Harkov: Anchetatorii ucraineni suspectează că peste 1.100 persoane ucise ar fi crime de război
Anchetatorii ucraineni au înregistrat 1.100 de cazuri suspecte de crime de război comise de trupele ruse în zona ocupată a regiunii Harkov, potrivit poliţiei regionale, potrivit BBC.
Majoritatea procedurilor penale, aproximativ 1.000, au fost demarate pentru încălcarea legilor şi obiceiurilor războiului, conform agenţiei de presă Interfax-Ucraina.
De asemenea, experţii în deminare au inspectat 1.287 de hectare de teritoriu şi au găsit 20.903 obiecte explozive – dintre care 1.462 au fost până acum distruse.
Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească
Traficul feroviar și rutier pe partea neavariată a Podului Kerci ar fi fost restabilit
Serviciul feroviar pe podul din Crimeea a fost restabilit sâmbătă seara, rutele din orașele Simferopol și Sevastopol plecând spre Moscova, potrivit unui comunicat publicat de operatorul serviciului feroviar de pasageri, transmite CNN.
Compania de transport Russian Grand Service Express a declarat sâmbătă că „trenul cu două etaje nr. 28 Simferopol-Moscova a plecat din capitala Crimeei astăzi la ora 17:10, conform programului. Trenul nr. 8 Sevastopol-St. Petersburg a plecat din Sevastopol la ora 17:15”.
Structura are o infrastructură separată pentru podurile sale feroviare și rutiere, care merg în paralel unul cu celălalt.
De asemenea, și traficul rutier pe partea nedeteriorată a podului din Crimeea a fost reluat, a anunțat sâmbătă, într-o declarație pe canalul său Telegram, șeful numit de Rusia în Crimeea, Serghei Aksenov, relatează CNN.
„În acest moment, traficul este deschis pentru mașini și autobuze, cu o procedură de inspecție completă. Îi rugăm pe șoferii de camioane să își planifice traseul folosind punctul de trecere cu feribotul Kerci. Feribotul Kerci-2 va începe să traverseze strâmtoarea în două ore”, a precizat el.
Un nou comandant rus pentru „operațiunea specială” din Ucraina
Armata rusă a anunţat sâmbătă numirea unui nou comandant al „operaţiunii sale militare speciale" din Ucraina, după o serie de eşecuri majore pe teren şi semne de nemulţumire tot mai mare în rândul elitelor cu privire la desfăşurarea conflictului, transmite France Presse.
Generalul de armată Serghei Surovikin a fost numit comandant al grupării combinate de trupe în zona '„operaţiunii militare speciale'' din Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram.
Surovikin, în vârstă de 55 de ani, este un veteran al războiului civil din Tadjikistan din anii 1990, al celui de-al doilea război cecen din anii 2000 şi al intervenţiei ruseşti în Siria, lansată în 2015.
El a fost până acum şeful grupării de forţe "Sud" din Ucraina, potrivit unui raport din iulie al ministerului rus.
Numele predecesorului său nu a fost niciodată dezvăluit în mod oficial, dar, potrivit presei ruse, este vorba despre generalul Alexandr Dvornikov, de asemenea veteran al celui de-al doilea război cecen şi comandant al forţelor ruseşti în Siria între 2015 şi 2016.
Este un fapt rar că o astfel de decizie este făcută publică de Moscova, scrie AFP, adăugând că ea survine după o serie de înfrângeri zdrobitoare suferite de armata rusă în Ucraina.
La începutul lunii septembrie, forţele Moscovei au fost alungate din cea mai mare parte a regiunii Harkov din nord-est, într-o contraofensivă ucraineană în urma căreia Kievul a recucerit mii de kilometri pătraţi de teritoriu.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică cere din nou crearea unei zone de protecţie la centrala nucleară Zaporojie
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a reînnoit apelurile pentru crearea unei zone de protecţie la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, calificând bombardamentele din cursul nopţii care au vizat linia sa electrică drept „extrem de iresponsabile”, relatează Reuters.
Obuzul a tăiat linia electrică care furnizează sisteme de răcire centralei deţinute de Rusia.
„Reluarea bombardamentelor, prin lovirea singurei surse de energie externă a centralei, este extrem de iresponsabilă”, a declarat Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, confirmând faptul că instalaţia este în prezent dependentă de generatoarele diesel.
