Explozia în care au murit aproape 500 de oameni a tensionat și mai mult atmosfera în regiune, care acum stă pe un butoi cu pulbere.
Armata israeliană (IDF) a publicat dovezi că explozia a fost provocată de o rachetă a militanților Jihadului Islamic, care sunt responsabili. Militanții palestinieni neagă acuzațiile israeliene.
Prezența în Israel a președintelui SUA, Joe Biden, în încercarea de a evita o criză geopolitică de amploare, vine în acest context agravat.
Un butoi cu pulbere. Ce poate face Biden?
Protestele au izbucnit în întreaga regiune, inclusiv în Cisiordania, Iordania, Liban, Irak, Iran și Tunisia, iar summitul de la Amman, unde președintele Biden trebuia să întâlnească lideri-cheie arabi și palestinieni, a fost anulată.
Semnificativ, anunțul anulării întâlnirii a fost făcut de Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, care deține o puternică influență în lumea islamică prin statutul său special de garant al Locurilor Sfinte creștine și musulmane din Ierusalim și beneficiază de recunoașterea de urmaș al liniei Profetului.
Eșecul întâlnirii lui Biden cu liderii Egiptului, Iordaniei și Autorității Palestiniene, deci exact cu aceia de care se legau speranțele de negociere, pune sub semnul întrebării calmarea situației, cel puțin pe termen scurt.
Motivul este simplu, spune pentru Europa Liberă Cătălin Gombos, expert în Orientul Mijlociu. Indiferent de dovezi, lumea arabă va crede că explozia de la spital e opera Israelului.
„Indiferent ce s-a întâmplat acolo, chiar dacă spitalul a fost lovit de Jihadul Islamic, în lumea arabă, la nivelul populației, se va crede că a făcut-o Israelul, iar asta va duce și la o reacție a guvernelor, fie că ele cred varianta Israelului, fie că nu. Ca dovadă, pozițiile dure împotriva Israelului chiar și din partea unor state care au avut până acum niște reacții ceva mai moderate, precum Iordania, Arabia Saudită”, ne spune Cătălin Gombos.
Devine tot mai evident că unele dintre obiectivele americane ar putea fi ireconciliabile unele cu altele. De exemplu, dorința Israelului de a înlătura organizația teroristă Hamas odată pentru totdeauna duce la pierderi de vieți omenești atât de mari în Fâșia Gaza încât lumea arabă poate lua foc și escaladarea conflictului să devină inevitabilă dacă se rup punțile de negociere.
Prezent în Israel, președintele Joe Biden a spus după întîlnirea cu premierul Beniamin Netanyahu că explozia de la spital pare că „ a fost făcută din partea adversă, nu de voi”.
Dreptatea trebuie să se înfăptuiască. Vă avertizez să nu fiți cuprinși de această furie. După 11 septembrie am fost cuprinși de această furie și am făcut greșeli.Președintele SUA, Joe Biden
De altfel, președintele Biden a declarat acum câteva zile la CBS, în emisiunea „60 Minutes”, că sprijină Israelul în dorința sa de a răzbuna cea mai întunecată zi din ultimii 50 de ani- atacul Hamas din 7 octombrie- dar a atras atenția că ocuparea Gaza ar fi „o mare greșeală” și a cerut revenirea la negocieri cu statul palestinian.
Acum, în situația creată de anularea întâlnirii de la Amman, după explozia spitalului din Gaza, președintelui Biden nu-i rămâne decât să tempereze Israelul, spune pentru Europa Liberă, Cătălin Gombos, expert în Orientul Mijlociu.
„Biden, ca principală opțiune pe care o are este să încerce să modereze Israelul, să-l convingă să mai tempereze operațiunile, să încerce să-l împingă spre niște negocieri și după aceea să încerce să redeschidă discuția cu statele arabe”, ne spune Gombos.
Israelul, sub presiuni multiple
Rachetele Hamas sau Hezbollah continuă să lovească teritoriul israelian dinspre Gaza și Liban, Jihadul Islamic poate declanșa acțiuni teroriste pentru a inflama spiritele, aproape 200 de ostatici, inclusiv străini, se află în mâinile teroriștilor
În plus, imaginile din spitalul distrus în Gaza, situația îngrozitoare a civililor, prinși între atacurile aeriene israeliene și granițele închise ale Egiptului, cresc emoția publică.
Nu în favoarea Israelului, atrage atenția Călin Georgia, expert in studii de securitate si relatii israeliano-palestiniene, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj.
„Contează mult narativele care se formează în jurul acestui eveniment tragic, care mobilizează oamenii și generează violențe împotriva Israelului. Există o inflamare a ceea ce era deja un conflict în plină escaladare. Solidaritatea cu Israelul vizavi de atrocitățile comise de Hamas scade încetul cu încetul”, spune pentru Europa Liberă Călin Georgia.
Pericolul escaladării conflictului în Orientul Mijlociu
Situația din Gaza, inflamată după lovirea spitalului, a provocat violențe la protestul palestinienilor din Cisiordania. Aceștia își doresc declanșarea unei rezistente armate în locul strategiei negocierilor adoptată până acum de Autoritatea Palestiniană, care a reușit să mențină un echilibru.
O extindere a conflictului în Cisiordania ar putea determina intervenția Hezbollah din Liban. De altfel, miercuri au avut loc violențe și în Liban, unde protestatarii, care fluturau steagul Hezbollah, s-au confruntat cu poliția în fața ambasadei SUA.
Israelul a avertizat deja că va lansa un contraatac distructiv în Liban, dacă Hezbollah intensifică înfruntările la graniță și va continua să lovească zona cu rachete.
Doar că asta ar însemna ca Israelul să lupte pe două fronturi, cu Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, situație în care există riscul unor represalii împotriva Iranului și a implicării Statelor Unite.
„În cel mai nefericit caz putem avea o deteriorare serioasă a situației, chiar încercări de implicare a altor actori, mă gândesc la Hezbollah sau Cisiordania, unde au fost deja proteste împotriva Autorității Palestiniene care a ținut cât de cât lucrurile sub control”, spune pentru Europa Liberă expertul în Orientul Mijlociu Cătălin Gombos.
Principalul pericol ar fi implicarea Iranului, care se află de fapt în spatele Hamas și Hezbollah, pe care le susține financiar. Un raport al Departamentului american de Stat din 2020 arată că Iranul a dat Hezbollah aproximativ 800 de milioane de dolari.
Misiunea Iranului la Națiunile Unite a avertizat sâmbătă pe rețelele sociale că, dacă atacurile Israelului asupra Gaza nu se opresc, „situația ar putea scăpa de sub control și ar putea avea consecințe de amploare”.
Ministrul iranian de Externe, Amir Abdollahian, a amenințat cu o „acțiune preventivă” împotriva Israelului „în următoarele ore", făcând referite la întâlnirea cu liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, de sâmbătă.
„Posibilitatea unei acţiuni preventive a axei rezistenţei este aşteptată în următoarele ore", a spus el.
Amir-Abdollahian a precizat că „axa rezistenţei" este denumirea informală pentru state şi organizaţii inamice Israelului, care nu vor permite statului evreu „să facă ceea ce vrea în Gaza".
„Am subliniat că timpul se scurge pentru soluții politice; probabila răspândire a războiului pe alte fronturi se apropie de un stadiu inevitabil”, a scris el pe X (Twitter).
În plus, nu trebuie uitat că, așa cum a relatat Wall Street Journal, ordinul de atac al Israelului a fost dat de Gărzile Revoluționare ale Iranului într-o reuniune care a avut loc într-o cameră de război tripartită - Iran-Hezbollah-Hamas - cu sediul la Beirut.
Există o senzație descurajantă că, oricât de rea este situația, este pe cale să se înrăutățească.
”E un concurs de factori care duc spre complicarea situației și inevitabila escaladare dacă nu se stabilesc niște canale multilaterale. E un spin over regional”, spune pentru Europa Liberă Călin Georgia, expert in studii de securitate si relatii israeliano-palestiniene de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj.
Pericolul Hezbollah
Hezbollah a anunțat că se va implica în conflict dacă Israelul își continuă acțiunile în Gaza.
Hezbollah – un grup armat susținut de Iran- este o forță regională în sine și domină sudul Libanului. De asemenea, operează alături de Corpul Gărzilor Revoluționare de elită al Iranului în Siria, unde Înălțimile Golan, ocupate de Israel, separă Israelul de luptătorii aliniați la Teheran.
Spre deosebire de Hamas, Hezbollah este mult mai bine înarmat, folosește rachete ghidate antitanc rusești, cunoscute sub numele de Kornets, și are aproximativ 60.000 de soldați.
E clar că arsenalul său a devenit mult mai sofisticat de la ultimul conflict cu Israelul din 2006, când s-a bazat în mare parte pe rachete Katyusha din epoca sovietică.
De ce nu-și deschide Egiptul granițele nici măcar pentru străini
Teoretic, Israelul nu are de ce să se teamă de Egipt, dar faptul că acesta s-a aliat deciziei de contramandare a întâlnirii de la Amman arată că și aici lucrurile sunt departe de a fi simple.
A fost un semnal către președintele american Joe Biden că este lăsat singur, cel puțin deocamdată, în sprijinul necondiționat acordat Israelului.
Unele dintre cele mai mari presiuni diplomatice se concentrează pe convingerea Egiptului de a deschide granița cu Gaza, la Rafah, singura cale de fugă pentru oamenii prinși în Fâșie. La Rafah așteaptă, de asemenea, ajutoare umanitare pentru a fi transferate în Gaza.
Dar Egiptul nu a cedat până acum nici măcar cererilor americane, Blinken a purtat negocieri directe în acest sens, cerând permisiunea de trecere măcar a cetățenilor străini.
Președintele Abdel Fattah al Sisi are însă motive serioase să se teamă de deschiderea graniței.
În primul rând, este vorba de teama că un număr mare de refugiați palestinieni ar îngroșa numărul grupărilor islamiste din Sinai care luptă împotriva guvernului.
Hamas s-a născut din Frăția Musulmană, organizație care are o importantă influență religioasă și politică în Egipt, deși a fost îndepărtată de la putere în 2013. Tensiunile dintre Frăție și Guvernul de la Cairo sunt mari.
Însuși actualul președinte a condus atunci o coaliție care l-a arestat pe președintele Fraților, Mohammed Morsi.
În al doilea rând, prezența pe teritoriul Egiptului a unor teroriști Hamas, predispuși la alte atentate, ar putea tensiona relațiile cu Israelul.
Și, nu în ultimul rând, golirea Gazei de palestinieni ar fi o lovitură dată „Soluției celor Două State”, pentru care Egiptul și Iordania militează de mult.
Europa, sub presiunea atentatelor și antisemitismului
Există o teamă crescândă a cancelariilor europene față de atacurile teroriste, cum au fost cele de la Paris, Bruxelles și Berlin. Miercuri, în Franța au fost închise șase aeoroporturi în urma unor amenințări cu bombă.
Mai există și o teamă de recrudescență a antisemitismului, incidentele de acest tip înmulțindu-se îngrijorător în ultimele zile.
La fel și protestele care au umplut bulevardele marilor capitale de mii și mii de oameni, susținători ai palestinienilor, și care oricând pot degenera.
Toate pun presiune pe cancelarii și pe Israel. O situație care nu prevestește nimic bun, dacă diplomația eșuează.
SUA concentrează forțe impresionante în Mediterana
Statele Unite sunt hotărîte să stea alături de Israel, chiar să-l sprijine armat dacă situația o va cere. Consistentele forțe operaționale americane trimise în estul Meditaranei au însă rolul de a descuraja în primul rând Iranul să se implice într-un conflict.
A spus-o clar șeful Pentagonului, Lloyd Austin, atunci când a fost trimis cel de-al doilea portavion: „vrem să decurajăm acțiunile ostile împotriva Israelului sau orice efort de extindere a acestui război în urma atacului Hamas”.
USS Eisenhower şi navele de escortă se vor alătura USS Gerald R. Ford și grupului său de atac, aflat deja în zonă, într-o demostrație de forță a sprijinului pe care Washingtonul este dispus să-l acorde Israelului.
Grupul amfibiu Bataan, care numără peste 4.000 de marinari şi puşcaşi marini, se va alătura acestei flote.
