A doua zi de votare în cadrul aşa-numitelor referendumuri organizate de ruși în teritoriile ocupate
A doua zi de votare în cadrul aşa-numitelor referendumuri organizate în regiunile ucrainene ocupate de Rusia a început sâmbătă, în pofida criticilor internaţionale vehemente, transmit agenţiile de presă internaţionale.
Media de stat ruse au publicat sâmbătă imagini cu mai mulţi cetăţeni la secţiile de vot.
Această consultare populară, care nu este recunoscută de comunitatea internaţională şi nu are nicio legitimitate şi nici permisiunea autorităţilor ucrainene, se desfăşoară în regiunile Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud).
'Simulacrele de referendum', aşa cum le-a numit Occidentul, ar urma să dureze până marţi, 27 septembrie, pe fondul continuării contraofensivei ucrainene în estul ţării.
Potrivit statului major al armatei ucrainene, deja mai mulţi bărbaţi din Herson şi Zaporojie au primit notificări pentru mobilizare, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor.
„Aceştia sunt bărbaţi care au renunţat la cetăţenia ucraineană şi au primit paşaport rusesc'', a precizat conducerea armatei ucrainene.
Au reînceput protestele împotriva mobilizarii în Rusia
Protestele au reînceput în Rusia sâmbătă, oamenii protestând împotriva războiului din Ucraina și a mobilizării forțate a rușilor. Autorităţile ruse au arestat sâmbătă peste 700 de persoane la manifestaţii împoriva mobilizării rezerviştilor să lupte în Ucraina, decretată miercuri de către preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit unui ONG, relatează AFP.
ONG-ul OVD-Info, o organizație specializată în numărarea arestărilor, cel puțin „șapte sute șapte persoane au fost deja arestate în treizeci și două de orașe” din Rusia, dintre care aproape jumătate la Moscova.
Oamenii s-au adunat în mai multe orașe din Rusia, în timp ce mii de bărbați fug din Rusia – cu temeri tot mai mari legate de o mobilizare care ar putea fi extinsă dincolo de rezerviști.
Vladimir Putin a promulgat modificarea Codului Penal prin care dezertorii primesc 15 ani de închisoare
Preşedintele Vladimir Putin a promulgat sâmbătă amendamentele legislative ce prevăd pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru militarii care dezertează sau refuză să lupte în perioade de mobilizare, cum este cazul în prezent în urma conflictului cu Ucraina, relatează agenţiile AFP şi EFE.
Astfel, articolul 333 din Codul Penal rus a fost completat cu un paragraf ce prevede că „lipsa de la locul serviciului militar fără permisiune, dezertarea cu arme, precum şi dezertarea unui grup în timpul mobilizării sau legii marţiale, în timp de război sau în condiţii de conflict armat va fi sancţionată cu pedeapsă privativă de libertate între 5 şi 15 ani''.
De asemenea, militarii ruşi care se predau voluntar inamicului riscă între 3 şi 10 ani de închisoare, pedepse similare fiind prevăzute pentru refuzul de a îndeplini ordinele primite de comandanţi sau pentru refuzul de a participa la lupte.
Pe de altă parte, amendamentele legislative prevăd că jafurile comise în timp de război sau de conflict armat sunt pasibile de pedepse până la 15 ani de închisoare.
Potrivit Kremlinului, Putin a promulgat de asemenea legea care facilitează dobândirea cetăţeniei ruse pentru străinii care se înrolează pentru cel puţin un an în armata rusă, lege adoptată în contextul în care Rusia caută prin toate mijloacele să recruteze soldaţi care să lupte în Ucraina, ţară care la rândul ei şi-a creat încă de la începutul invaziei ruse, în februarie, o „legiune internaţională'' pentru combatanţii străini.
Pe de altă parte, sâmbătă la prânz au reînceput în mai multe oraşe ruseşti protestele convocate de mişcarea de opoziţie a tinerilor „Vesna'' împotriva mobilizării şi războiului din Ucraina, relatează agenţia EFE.
Potrivit OVD-Info, un ONG care susţine că ţine o evidenţă a arestărilor la aceste proteste, până „la ora 12:30 GMT peste 120 de persoane fuseseră arestate deja în 11 oraşe'', printre care Novosibirsk, Tomsk, Habarovsk sau Ivanovo. Noi proteste sunt aşteptate să înceapă de asemenea la Moscova şi Sankt Petersburg.
Putin nu a fost de acord cu retragerea trupelor din Herson
Președintele Vladimir Putin s-a implicat mai activ în planificarea strategică în războiul din Ucraina. Potrivit oficialilor americani citați în New York Times, Putin a respins o retragere militară din orașul Herson, din sudul Ucrainei, ceea ce a dus la scăderea moralului trupelor.
Herson este, de asemenea, unul dintre cele patru teritorii ocupate de ruși în care au loc așa-zisele referendumuri privind aderarea la Rusia.
„Este prea devreme pentru o evaluare completă, dar pentru mine este clar că inițiativa strategică s-a mutat către ucraineni”, a declarat ieri pentru ziar generalul Mark Milley, președintele Statului Major Comun, scrie și BBC.
