Regiunea Herson, conectată la televiziunile ruseşti
Armata rusă a anunţat marţi că a conectat întreaga regiune Herson la canalele de televiziune ruseşti, ce vor fi de acum accesibile „gratuit" în această regiune cucerită de Moscova în sudul Ucrainei, informează AFP.
„Specialişti din cadrul unităţilor de transmisie ale forţelor armate ruse au conectat şi reconfigurat pentru difuzarea de canale ruseşti ultimul dintre cele şapte emiţătoare de televiziune din regiunea Herson", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat.
Ministerul a precizat că circa un milion de locuitori ai regiunii au acum acces „gratuit" la principalele canale ruseşti, printre care cele ale grupului public de audiovizual VGTRK, care difuzează activ linia Kremlinului.
Ministerul britanic al Apărării: Ucraina a utilizat cu succes rachetele antinavă Harpoon
Ucraina anunță prima utilizare cu succes a rachetelor antinavă Harpoon donate de Occident Forțele ucrainene au folosit pentru prima dată cu succes, pe 17 iunie, rachetele antinavă Harpoon donate de Occident, potrivit unui nou rapot al Ministerului britanic al Apărării,
„Ținta atacului a fost aproape sigur remorcherul rus Spasatel Vasily Bekh, care livra arme și personal pe Insula Șerpilor din nord-vestul Mării Negre. Distrugerea navei rusești într-o misiune de reaprovizionare demonstrează dificultatea cu care se confruntă Rusia atunci când încearcă să-și sprijine forțele care ocupă Insula Șerpilor”, se precizează în raportul citat.
Rubla rusească se apropie de maximul din ultimii 7 ani față de dolar
Rubla rusească a urcat luni la cea mai ridicată valoare față de dolari din ultimii șapte ani, pe o piaţa valutară din Moscova susţinută de controale de capital şi de promisiunea viitoarelor plăţi de impozite la sfârşitul lunii, în timp ce guvernul şi-a prezentat noul buget, transmite Reuters
Rubla a crescut cu 1,2%, până la 55,75 faţă de dolar, atingând mai devreme 55,44, cel mai ridicat nivel atins de la începutul lunii iulie 2015.
Rubla a avansat cu 0,6% la 58,49 unităţi faţă de euro, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, de 57,10 unităţi pentru un euro, atins în mai.
Moneda rusă, care a devenit anul acesta cea mai performantă monedă din lume, este susţinută de veniturile mari ale Rusiei din exporturile de mărfuri şi de o scădere bruscă a importurilor, împreună cu interdicţia ca gospodăriile să îşi retragă economiile în valută.
Turcia spune că Summit-ul de la Madrid nu este un termen limită pentru discuţiile privind candidaturile Finlandei şi Suediei la NATO
Discuţiile dintre Turcia, Finlanda şi Suedia cu privire la aderarea ţărilor nordice la NATO vor continua, iar summitul alianţei care va avea loc la Madrid săptămâna viitoare nu este un termen limită, a declarat Turcia după discuţiile care au avut loc luni la Bruxelles, informează Reuters.
Finlanda şi Suedia au solicitat aderarea la NATO ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. Candidaturile au întâmpinat opoziţia Turciei, deranjată de sprijinul pe care Helsinki şi Stockholm îl acordă militanţilor kurzi şi de embargoul impus vânzărilor de arme către Ankara.
Săptămâna trecută, Turcia a declarat că documentele pe care le-a primit de la Suedia şi NATO ca răspuns la cererile scrise anterioare pe care le-a prezentat celor doi candidaţi sunt departe de a-i îndeplini aşteptările, iar orice negociere trebuie să abordeze mai întâi preocupările Ankarei.
Adresându-se reporterilor la Bruxelles alături de adjunctul ministrului de externe Sedat Onal, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Ibrahim Kalin a spus că Ankara se aşteaptă ca Suedia să ia măsuri imediate cu privire la acţiunile Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în ţara sa. Orice progres în ceea ce priveşte candidaturile celor două ţări nordice „depinde acum de direcţia şi viteza cu care aceste ţări vor lua măsuri”.
Discuţiile de la Bruxelles cu oficiali suedezi, finlandezi şi NATO au avut loc într-o „atmosferă deschisă şi sinceră”.
„Pe măsură ce vedem aceşti paşi, vom avea cu toţii ocazia să evaluăm direcţia acestui proces”, a spus el.
Sedat Onal a declarat că Turcia se aşteaptă la o schimbare de abordare din partea Suediei şi a Finlandei. Ankara are nevoie de „promisiuni cu efecte obligatorii”, care să răspundă preocupărilor sale.
„Nu ne vedem limitaţi de niciun calendar. Viteza şi amploarea acestui proces depind de modul şi viteza acestor naţiuni de a ne îndeplini aşteptările”, a spus el.