Ministerul Apărării: Un pescador a văzut o mină marină plutind în derivă în Marea Neagră
O mină marină plutind în derivă a fost observată, luni dimineaţă, de un pescador, în Marea Neagră, la 70 de kilometri de Capul Midia, iar în zonă a fost trimisă o navă militară pentru neutralizarea acesteia.
„Puitorul de mine şi plase 'Viceamiral Constantin Bălescu', având la bord o grupă de scafandri deminori (EOD), execută astăzi, 28 martie, o misiune de cercetare şi intervenţie într-un raion maritim situat la o distanţă de aproximativ 39 mile marine (70-72 km), în largul Mării Negre, travers de Capu Midia, unde a fost semnalată o mină marină în derivă”, au transmis Forţele Navale, printr-un comunicat de presă.
Mina a fost observată, luni dimineaţă, de pescadorul românesc „Olimpus 1”, al cărei comandant a informat autorităţile române, pe canalele oficiale, în jurul orei 08.10.
„După primirea sesizării, şeful Statului Major al Forţelor Navale a ordonat executarea unei misiuni de cercetare şi intervenţie în raionul maritim în care a fost sesizată mina. Nava militară a ieşit, la ora 08.20, din portul militar Constanţa şi, după ce va ajunge în raion, va acţiona pentru neutralizarea acesteia”, precizează Ministerul Apărării.
Nu este prima dată când o mină marină a fost descoperită în apele Mării Negre. Sâmbătă, o mină al cărei odgon s-a rupt şi care a fost luată de valuri a fost descoperită la intrarea pe coasta la Marea Neagră a Strâmtorii Bosfor, la Istanbul.
Săptămâna trecută, Directia Hidrografica Maritimă a avertizat cu privire la existenţa pericolului de mine în zona de nord-vest a Mării Negre, iar la acel moment conducerea Forţelor Navale Române a dispus în regim de urgenţă intensificarea măsurilor de supraveghere a spaţiului maritim al României.
Interviu The Economist: Zelenski critică Franța și Germania
Într-un interviu pentru revista The Economist, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat punctul de vedere cu privire la care țări vest-europene ajută sau nu, în lupta țării sale împotriva Rusiei.
Zelenski îl critică pe președintele Franței Emmanuel Macron pentru că nu a oferit sprijin militar. Întrebat de ce crede acest lucru, președintele ucrainean a răspuns: „pentru că le este frică de Rusia. Și asta este. Și cei care o spun primii sunt primii care le este frică."
Președintele ucrainean a spus că și reprezentanții Germaniei încearcă să fie echilibrați.
„Au o relație lungă cu Rusia și privesc situația prin prisma economiei. Ajută uneori. Cred că încearcă să se adapteze situației pe măsură ce aceasta se dezvoltă”, a spus Zelenski pentru The Economist.
Despre premierul britanic Boris Johnson, spune că a fost mult mai dornic să trimită arme.
„Ca să fiu sincer, Johnson este un lider care ajută mai mult. Liderii țărilor reacționează în funcție de modul în care acționează alegătorii lor. În acest caz, Johnson este un exemplu”, a mai spus Zelenski.
Întrebat ce își dorește cel mai mult de la Occident, Zelenski a răspuns: „Avioane, tancuri și vehicule blindate. Nu avem atâtea cât ne trebuie. Am luat multe de la ruși. Ei aleargă. Le este frică de soldații noștri și aleargă. Cred că ieri am primit 12 sau 17 tancuri”.
Crucea Roșie: Nu putem livra ajutoare în orașul Mariupol
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a anunţat că nu poate livra ajutoare în oraşul Mariupol, care este asediat de forţele ruse, până când Rusia şi Ucraina nu ajung la un acord „care să garanteze trecerea în siguranţă”, potrivit BBC.
„Părţile trebuie să fie garanţii şi să aibă un acord care să permită trecerea în siguranţă. Trebuie să facă public traseul şi să lase mult timp oamenilor să iasă”, a declarat pentru BBC purtătorul de cuvânt Matt Morris.
„Nu avem o echipă care să poată accesa oraşul în prezent”, a mai spus el.
Dreptul internaţional umanitar „cere ca oamenilor să li se permită să plece, dar să nu fie forţaţi să plece”, a subliniat oficialul Crucii Roșie.
Mulţi locuitori ai Mariupolului s-au adăpostit în pivniţe săptămâni întregi, fără alimente, apă şi medicamente.
Kiev: Invazia Rusiei a provocat daune de 63 de miliarde de dolari
Războiul din Ucraina a provocat daune infrastructurii de peste 63 de miliarde de, potrivit unei noi estimări a Școlii de Economie din Kiev, citată de BBC.
Potrivit acestei estimări, cel puțin 4.431 de clădiri rezidențiale au fost avariate, distruse sau confiscate, De asemenea, 92 de fabrici și depozite și 378 de școli au fost bombardate de ruși.
În plus, 12 aeroporturi au fost distruse, avariate sau capturate, precum și șapte centrale termice sau hidroelectrice.