Războiul lui Putin în Ucraina | Partidele proruse, interzise de parlamentul ucrainean. Operele pictorului Kuinji, furate de armata rusă

Președinții rus și francez, Vladimir Putin și Emmanuel Macron, au avut marți o nouă discuție telefonică.

Putin i-ar fi spus lui Macron că „țările occidentale ar putea ajuta la stoparea crimelor armatei ucrainene”, transmite agenția rusă de presă RIA, preluată de The Guardian.

Liderul rus a subliniat că țările occidentale ar putea ajuta la stoparea crimelor armatei ucrainene și ale militanților batalioanelor naționale, în schimb țările UE le ignoră, scrie RIA.

Macron, la rândul său, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la problemele emergente ale securității alimentare globale. Putin, ca răspuns, a subliniat că situația este complicată de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și a remarcat importanța funcționării nestingherite a infrastructurii globale de logistică și transport, mai scrie sursa citată.

De asemenea, Putin i-ar fi spus lui Macron că a facilitat evacuările din Azovstal.

În regiunea Belgorod din Rusia, la granița cu regiunile Harkov, Sumi și Lugansk, numărul echipamentelor militare ale Federației Ruse este în creștere, transmite Ministerul Apărării al Ucrainei, citat de Radio Svoboda.

„Schemes” (Radio Svoboda) a primit imagini din satelit ale Planetei, realizate la sfârșitul lunii aprilie, care arată acumularea de echipamente în mai multe așezări din regiunea Belgorod.

Potrivit experților militari, acest echipament va fi probabil transferat în orașul ocupat Izîum din regiunea Harkov, care ar putea deveni o locație cheie în așa-numita „bătălie pentru Donbas”.

Pe 2 mai, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a informat că încercările Federației Ruse de a ataca orașele Barvinkove - din regiunea Harkov și Slovîansk - din regiunea Donețk continuă în direcția Izîum. Chiar acolo, conform dateloragenţiile, trupele ruse suferă cele mai mari pierderi.

Cu ajutorul imaginilor din satelit, jurnaliştii au numărat acumulările semnificative de echipament militar rusesc în 9 aşezări diferite din regiunea Belgorod.

Unele - în câmp sau lângă anexe în satele de lângă granița cu Ucraina. Altele - inclusiv avioanele - sunt amplasate în facilități militare construite în vremea sovietică.

„Ei acumulează forțe și resurse, în special cele care au fost retrase din nord-nord-est. Ceea ce au scos din Kiev, eșaloanele sunt încărcate din Belarus pentru a fi trimise în Rusia. Acolo le reînnoiesc, refac capacitatea de luptă și vin din nou în Ucraina din alte direcții ", a declarat expertul militar Oleg Jdanov.

Pe 1 mai, satelitul Planet a înregistrat un grup semnificativ de elicoptere rusești pe aerodromul Starî Oskol din regiunea Belgorod de nord. La cererea jurnaliștilor, un expert militar specializat în aviație a numărat numărul: este vorba de peste 40 de elicoptere militare rusești de diferite tipuri, inclusiv Mi-8, Mi-28 și Ka-52.

Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a adoptat o lege care interzice partidele politice care justifică, recunosc sau neagă agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit agenției de presă Interfax.

Legea va interzice, de asemenea, partidele care glorifica sau justifică acţiunile celor care efectuează agresiuni armate împotriva Ucrainei.

„Vom înceta să mai toleram în politica noastră „pacea rusească”, care aduce doar distrugere în Ucraina”, a scris șefa partidului politic Slujitorul Poporului, Olena Shuliak.

Ea a spus că decizia a fost susţinută de 330 de voturi.

Armata rusă a furat toate exponatele valoroase de la Muzeul de Artă din Mariupol, a declarat consilierul primarului Petro Andriuşcenko pentru Radio Svoboda.

El susține că „conform informațiilor preliminare, acestea au fost predate ocupanților de către directorul muzeului, Natalia Kapușnikova, care știa locația exactă a depozitului secret al capodoperelor și a transmis personal totul.”

Potrivit consilierului primarului din Mariupol, printre exponate se numără originalele a trei picturi ale lui Arhip Kuindji: „Apus roșu”, „Toamna” și „Elbrus”.

Andriușcenko a mai spus că armata rusă a scos pictura originală a lui Ivan Aivazovsky „Lângă Caucaz”, un tablou de Nikolai Dubovsky, trei icoane unice și un bust al lui Kuindji al sculptorului Vladimir Beklemișev.

Andriușcenko a vorbit de intenția armatei ruse de a duce toate exponatele la Donețk și apoi, după evaluare, de a trimite cele mai valoroase lucrări pentru a fi expuse în Rusia.

Totodată, redactorul-șef al ediției Mariupol 0629 Anna Romanenko a declarat că armata rusă a scos cel puțin 2.000 de exponate din muzeele din Mariupol.

Muzeul de Artă Arhip Kuindji a fost deschis la Mariupol pe 29 octombrie 2010.

Pe 21 martie în acest an, clădirea muzeului a fost distrusă de o bombă rusească.

Pictorul peisagist de origine greacă, Arhip Ivanovici Kuindji (sau Kuinji) s-a născut în familia unui cizmar grec, pe 15/27 ianuarie 1841, la Mariupol și a murit pe 11/24 iulie 1910 la Sankt Petersburg, locul de naștere al lui Vladimir Putin, din imperiul rus.

Faptul că a trăit și a murit în imperiul rus îl face revendicat de Rusia. Muzeologii din Mariupol spun că rușii denaturează intenționat data nașterii pentru a-l putea revendica. Potrivit acestora, artistul s-a născut în 1841 la Mariupol în familia unui cizmar de origine greacă. Această dată este reflectată pe pagina artistului în versiunea ucraineană a Wikipedia. La rândul ei, Wikipedia rusă afirmă că artistul este de origine rusă și s-ar fi născut în 1842 în Imperiul Rus.