Războiul lui Putin | Doi jurnaliști pro-Kremlin: Putin, „dictator paranoic jalnic”. Macron: aderarea Ucrainei la UE poate dura zeci de ani

Departamentul Apărării al SUA a contestat luni declarațiile președintelui rus Vladimir Putin făcute la Ziua Victoriei despre conflictul din Ucraina drept „minciuni... neadevăruri”.

Într-o ședință de informare la Pentagon de la periferia Washingtonului, purtătorul de cuvânt John Kirby a cerut Congresului SUA să adopte o legislație care să autorizeze pachetul de 33 de miliarde de dolari de ajutor militar și economic acordat Ucrainei, pentru a putea să transmită Ucrainei, în flux neîntrerupt,arme și după sfârșitul acestei luni, pentru a sprijini rezistența Ucrainei la invazia rusă.

„Îndemnăm Congresul să adauge rapid... pentru a menține fluxul”, a spus Kirby.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a refuzat să descrie starea actuală a luptei dintre Ucraina și Rusia în regiunea de est Donbas drept „un impas”, după cum a fost întrebat de un reporter.

„Nu l-am numi un impas în sensul clasic”, a spus el, remarcând că oamenii asociază de obicei expresia cu războiul de tranșee din Primul Război Mondial și lupta fără nicio schimbare teritorială.

„Nu vedem că rușii fac multe progrese și credem că sunt în urmă propriului program și nu obțin prea multe câștiguri geografice”, a adăugat el.

Kirby a spus că discursul încărcat de nemulțumiri al lui Putin de la începutul zilei, care marchează înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost marcat de „aceleași minciuni, sincer, neadevăruri, în ceea ce privește retorica sa pe care am auzit-o de la începutul războiului, de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.”

Kirby a spus că Putin a spus că războiul este o „acțiune justificată”. Dar, tocmai, că „nu este”, a spus Kirby. Și că războiul a fost provocat de o Ucraina amenințătoare. „Nu”, a adăugat el. Cât privește afirmația lui Putin că a fost o acțiune militară oportună a Rusiei, de „deznazificare” a Ucrainei, el a întrebat: „Știi cine e în Ucraina? Ucraineni, nu naziști. Ceea ce ar fi trebuit să auzim este cum va pune capăt acestui război și va scoate forțele din Ucraina, o națiune suverană”, a spus Kirby.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a declarat luni, în timpul unei vizite oficiale în Moldova, care nu este membru NATO, că consecințele escaladării războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „înspăimântătoare”, transmite Associated Press.

Guterres, care a sosit luni în capitala Moldovei, Chișinău, a declarat, într-o conferință de presă comună cu premierul Natalia Gavriliță, că impactul războiului Rusiei în Ucraina vecină „este profund și de amploare”.

Vizita șefului ONU în Moldova , una dintre cele mai sărace țări ale Europei, care are o populație de aproximativ 2,6 milioane de oameni, urmează unei serii de incidente neliniştitoare care au zguduit regiunea separatistă prorusă a Moldovei, Transnistria , care i-a pus pe oficialii de la Chișinău în stare de alertă.

La sfârșitul lunii aprilie, trei bărbați au lansat grenade la biroul de securitate de stat al regiunii, iar două antene mari de transmisie au fost doborâte o zi mai târziu.

Vineri, poliția din Transnistria a declarat că dispozitive explozive au fost aruncate dintr-o dronă, lăsând cratere de un metru adâncime în apropierea unui sat.

„Sunt profund îngrijorat de continuarea și posibila răspândire a războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina”, a spus Guterres.

Suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova „nu trebuie să fie amenințată sau subminatî”, a adăugat el.

Transnistria, o mică fâșie de pământ cu o populație de aproximativ 470.000 de locuitori, se află sub controlul autorităților separatiste încă de la războiul din 1992 cu Moldova.

Rusia are aproximativ 1.500 de soldați în regiunea separatistă, aparent ca forțe de menținere a păcii. În incidente nu au fost înregistrate victime.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, spune despre candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană că „va dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”.

„Ucraina, prin lupta și curajul ei, este deja un membru sincer al Europei noastre, al familiei noastre, al uniunii noastre. Chiar dacă i-am acorda statutul de candidat mâine, știm cu toții perfect că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”, a declarat Macron în cadrul Parlamentului European de la Strasbourg.

În loc să reducă standardele stricte pentru a le permite țărilor să se alăture mai repede, el a sugerat crearea unei „comunități europene paralele” pentru țările care aspiră să se alăture blocului sau, într-o referire evidentă la Marea Britanie, pentru țările care au părăsit uniunea.

Această „comunitate politică europeană” ar fi deschisă națiunilor europene democratice care aderă la „valorile fundamentale europene” în domenii precum cooperarea politică, securitatea, cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau circulație a oamenilor.

Comisia Europeană vrea să dea luna viitoare avizul privind aderarea la UE a Ucrainei

Comentariile sale au venit după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că cel mai înalt organism al UE își va da avizul inițial cu privire la candidatura Ucrainei la aderare luna viitoare.

Comisia Europeană vrea să dea luna viitoare avizul privind aderarea la UE a Ucrainei, a declarat luni președintele acesteia, Ursula von der Leyen.

Von der Leyen, care s-a angajat să încerce să accelereze cererea Ucrainei de a deveni membru al UE, a scris pe Twitter că a vorbit cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski pentru a discuta despre „calea europeană” a țării sale.

Ea a adăugat că „așteaptă cu nerăbdare să primească răspunsurile la chestionarul de aderare la UE”.

Între timp, șeful Comisiei Europene se îndreaptă spre Ungaria pentru a se întâlni cu prim-ministrul său, Viktor Orbán, pentru a discuta probleme legate de cel de-al șaselea pachet de sancțiuni UE propus, care ar include interzicerea importurilor de petrol rusesc în UE

Consiliul ONU pentru drepturile omului al ONU va organiza joi o sesiune specială consacrată încălcării drepturilor omului din Rusia în timpul războiului său din Ucraina, a declarat un oficial ONU.

Peste 50 de țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Turcia și SUA, au susținut o solicitare a Ucrainei și au cerut o reuniune extraordinară a organului suprem al ONU pentru drepturile omului pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii ruse”.

Întâlnirea ar putea include o rezoluție prin care nou-formata Comisie de anchetă asupra războiului ar trebui să furnizeze un raport detaliat consiliului la sfârșitul acestui an.

„Situația actuală necesită atenția urgentă a consiliului, având în vedere rapoartele recente de crime de război și încălcări pe scară largă în orașul Bucea și alte zone eliberate ale țării și rapoartele despre victimele în masă în orașul Mariupol.