Opt persoane ucise și 12 rănite într-un atac aerian rusesc asupra regiunii Cernigău
Opt persoane au murit și 12 au fost rănite după ce Rusia a lansat o rachetă asupra satului Desna din regiunea Cernigău, aflată în nordul Ucrainei, potrivit serviciului de stat de urgență al Ucrainei, relatează Reuters.
Guvernatorul regional, Viaceslav Ceaus, a declarat că Rusia a lansat patru rachete în jurul orei 5 dimineața, ora locală. Două dintre rachete au lovit clădirile din sat, a spus el.
Suedia semnează oficial cererea de admitere la NATO. Se pregătește Finlanda
Suedia a semnat o cerere oficială de aderare la NATO, la o zi după ce Stockholmul a anunțat că va solicita aderarea la alianța militară occidentală formată din 30 de membri, pe fondul preocupărilor de securitate declanșate de invazia Ucrainei de către Rusia, tranmite RFE/RL.
Parlamentul Finlandei vecine va urma exemplul Suediei și va aproba, la rându-i, oficial decizia liderilor finlandezi de a deveni parte a alianței.
Cele două țări nordice s-au îndreptat rapid către NATO de când Rusia și-a lansat invazia neprovocată a Ucrainei pe 24 februarie.
La Stockholm, ministrul suedez de externe Ann Linde a semnat cererea oficială de aderare la NATO, despre care a spus că va fi trimisă secretarului general Jens Stoltenberg.
„Se pare că am luat o decizie care este cea mai bună pentru Suedia”, a spus Linde în timp ce semna documentul.
Între timp, președintele finlandez Sauli Niinisto a sosit în Suedia pentru o vizită oficială.
El este programat să se adreseze parlamentului Suediei într-un discurs care se va concentra asupra NATO și să se întâlnească cu prim-ministrul Magdalena Andersson.
Pașii întreprinși de cei doi vecini nordici au generat avertismente nervoase din partea Rusiei cu privire la extinderea NATO până la granița sa de vest.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 16 mai că, deși Rusia nu vede decizia Finlandei și Suediei de a adera la NATO ca o amenințare, orice desfășurare a infrastructurii militare acolo poate declanșa un răspuns din partea Moscovei.
Ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus marți, pe 17 mai, că aderarea Finlandei și Suediei la NATO probabil nu va face „o mare diferență”, deoarece cele două țări au participat de mult la exercițiile militare ale alianței. Dar el a avertizat că Rusia va monitoriza îndeaproape activitățile NATO în viitoarele state membre.
„NATO ține cont de teritoriul lor atunci când planifică avansurile militare către Est. Deci, în acest sens, probabil că nu este prea mare diferență. Să vedem cum este folosit în practică teritoriul lor în alianța nord-atlantică".
În timp ce majoritatea membrilor NATO sunt dornici să întâmpine cele două țări cât mai repede posibil, Turcia le-a complicat potențial aderarea, președintele Recep Tayyip Erdogan acuzându-i că nu au adoptat o poziție clară împotriva terorismului, o referire la adăpostirea militanților kurzi.
Potrivit surselor din Ministerul Justiției citate de agenția oficială de presă Anadolu, Suedia și Finlanda nu au răspuns pozitiv celor 33 de cereri de extrădare ale Turciei în ultimii cinci ani.
Suedia și Finlanda au spus că intenționează să trimită delegații la Ankara pentru a se întâlni cu oficialii turci, dar Erdogan a spus că nu ar trebui să se deranjeze.
Cele două oferte de aderare la NATO trebuie să fie aprobate în unanimitate de cei 30 de membri ai alianței.
Rușii spun că îi vor trata pe soldații de la Azovstal „conform normelor internaţionale''
Combatanţii ucraineni de la combinatul siderurgic Azovstal care s-au predat vor fi trataţi „conform normelor internaţionale'', a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că preşedintele rus Vladimir Putin a garantat acest lucru, potrivit Reuters.
„Toţi cei care au nevoie de asistenţă medicală sunt îndreptaţi spre spitalul din Novoazovsk", în teritoriul separatist prorus, a precizat instituţia de apărare rusă, care nu s-a referit la niciun fel de schimb de prizonieri, contrar celor declarate de Ucraina.
Întrebat în conferinţa sa de presă zilnică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să spună dacă aceşti soldaţi ucraineni vor fi consideraţi drept prizonieri de război sau criminali de război, în timp ce Moscova îi califică pe mulţi militari ucraineni, în special pe cei din batalionul Azov din Mariupol, drept „bande armate neonaziste".
Cu toate acestea, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, a declarat într-o sesiune în plen marţi că „aceşti criminali de război capturaţi nu pot fi daţi la schimb, ci trebuie judecaţi", transmite Interfax.
„Criminalii nazişti nu ar trebui să facă obiectul unui schimb de prizonieri. Ţara noastră îi tratează uman pe cei care s-au predat sau au fost luaţi prizonieri. Dar în ceea ce îi priveşte pe nazişti, poziţia noastră aici trebuie să rămână neschimbată: aceştia sunt criminali de război şi trebuie să facem totul pentru a-i aduce în faţa justiţiei", a scris el pe contul său Telegram.
Circa 265 de combatanţi ucraineni, care erau baricadaţi la oţelăria Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene din Mariupol, s-au predat forţelor ruse şi se consideră prizonieri începând de luni, a afirmat marţi Ministerul rus al Apărării.
Moscova spune că soldații ucraineni de la Azovstal s-au predat forțelor ruse și urmează să fie schimbați cu prizonieri ruși
Cei aproximativ 265 de combatanţi ucraineni care s-au baricadat în oţelăria Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene la Mariupol, s-au predat forţelor ruse şi s-au declarat prizonieri începând de luni, anunţă marţi Ministerul rus al Apărării, relatează AFP.
„În ultimele 24 de ore, 265 de combatanţi au depus armele şi s-au declarat prizonieri, inclusiv 51 grav răniţi”, anunţă într-un comunicat privind situaţia ofensivei ruse în Ucraina ministerul rus al Apărării.
„Toţi cei care au nevoie de asistenţă medicală sunt trimişi la un spital în Novoazovsk”, în teritoriul separatist prorus, precizează ministerul.
Facebook Forum