Ministrul Sănătății, Cseke Attila, avertizează că instituția pe care o conduce nu are bani pentru plata a peste 74.000 de salarii în luna decembrie.
„Soluțiile pot fi găsite, resurse, am înțeles de la Ministerul de Finanțe, că există, trebuie găsită soluția legală, juridică, prin care acest lucru se poate rezolva”, a spus Cseke Attila, la Digi24.
Termenul maxim până la care trebuie găsită o soluție este finalul lui decembrie. Este vorba de salariile angajaților de la unitățile de primiri urgențe, dar și de angajații DSP-urilor, de cei de la Ambulanță, de toți rezidenții.
Fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că, la începutul anului, când a existat dezbaterea pe buget s-a discutat despre posibilitatea ca banii pentru anumite domenii să nu fie suficienți.
„Noi am pus un miliard în plus la cheltuieli de personal. Discuția de atunci a fost o discuție la început de pandemie și am prezentat acest risc că, în funcție de evoluția pandemiei, să fie nevoie de bani suplimentari. Premierul a vrut să plafoneze la nivelul anului 2020 și a spus că, în funcție de evoluția pandemiei, vom interveni”, spune Alexandru Nazare.
Nazare mai spune că a mers cu memorandumuri în aprilie, mai și iunie în care monitoriza cheltuiala de personal și numărul de angajați după ce a observat creșteri mari de cheltuieli cu personalul în sistemul medical, mai ales la nivel local.
Rectificarea bugetară
„Cea mai ușoară soluție este, după momentul formării Guvernului, printr-o rectificare bugetară”, a mai spus ministrul interimar al Sănătății.
O rectificare bugetară cu un guvern interimar este însă complicată pentru că executivul demis.
„În caz că mai durează formarea noului executiv, ceea ce e de neînțeles, se pot duce în parlament și eu zic că nu ar fi nicio problemă acolo, dacă s-au înțeles deja pe guvern, ar putea să se înțeleagă și pe rectificare”, spune profesorul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Social și Fiscal
Alexandru Nazare susține că premierul ar fi știut de problemele din Sănătate și că ar fi putut preveni ceea ce se întîmplă acum la prima rectificare din septembrie.
„În mod tradițional, în România, nu se bugetează chiar cum trebuie la început, când se stabilește bugetul de stat”, precizează ONG-ista Elena Calistru, specialistă în bugete. Și de aceea apare constant nevoia de rectificări. Tot o obișnuință este și stabilirea unor sume mai mici pentru cheltuielile cu personalul și cele curente, la momentul stabilirii bugetului.
Fondul de urgență
O soluție care ar putea fi aprobată rapid, iar pentru ea nu este nevoie nici de intervenția Parlamentului, nici de un guvern în plenitudinea atribuțiilor sale este apelarea la fondul de urgență.
Profesorul Daniel Dăianu spune că, teoretic, se poate apela la acest fond pentru că este vorba de o situație specială într-o perioadă specială. Doar că orice cheltuială din acest fond special trebuie făcută „justificat, transparent, nu trebuie să dirijeze un liber arbitru ce se întâmplă cu banii. Poți să iei și din fondul de rezervă banii și prin rectificare să refaci ceea ce era acolo.”
Elena Calistru arată că, în fondul de urgență ajung printr-un mecanism de corecție bani pe care ministerele nu-i pot cheltui la anumite capitole, dar că aceasta reprezintă o inechitate. Dacă în mod normal parlamentul verifică aprobarea bugetului și întotdeauna se poate suplimenta o finanțare prin împrumuturi, nefiind nimic bătut în cuie, important este ca această cheltuire a banului public să fie justificată.
„Legea e inexactă, nu stabilește niște limite clare cum poate fi alocat acest fond de rezervă și el poate deveni practic un mecanism mega viciat în care ajungem să avem un Executiv care nu este absolut deloc monitorizat de nicio suprastructură”, precizează Elena Calistru
Guvernul Cîțu a folosit fondul de urgență în mai multe situații în ultimul an. Printre ultimii bani alocați prin acest mecanism au fost distribuite sume importante primarilor, înainte de congresul PNL.
