Subiectul pensiilor speciale a fost intens dezbătut în 2023, mai ales după ce două instituții internaționale – Banca Mondială și Comisia Europeană – au criticat dur sistemul care stă la baza plății acestor indemnizații.
Faptul că aceste pensii nu țin cont de contribuția efectivă a beneficiarilor, că unele dintre ele sunt stabilite în funcție de salariile ultimelor 12 luni de activitate sau că nu există un stagiu minim de plată au fost printre cele mai importante critici.
De la București, Puterea a promis în permanență că va rezolva „problema”.
În luna octombrie, Camera Deputaților a dat votul final pe legea pensiilor speciale, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat-o rapid.
Botezată „reformă”, legea a încercat să pună în acord deciziile CCR cu cerintele Comisiei Europene și cu angajamentele guvernului PSD-PNL, fără să reușească decât într-o mică măsură. De fapt, legea nu a desființat nici o singură pensie specială.
Discuția din spațiul public s-a axat în principal pe pensiile magistraților, deși ele reprezintă puțin peste 5.000 dintre cele aproape 200.000 de astfel de pensii.
Aceasta pentru că, în cazul magistraților, se înregistrează cele mai mari discrepanțe față de pensiile celorlalți cetățeni obținute prin contributivitate.
Noua lege nu rezolvă exact această problemă, una dintre cele mai importante care a fost semnalată de Comisia Europeană. În plus, nu soluționează chestiunea măririi vârstei de pensionare, ceea ce generează lipsa acută de magistrați în sistem.
Numărul celor care primesc pensii speciale a rămas aproape neschimbat în noua lege, aici intrând de la personalul Curții de Conturi la funcționarii parlamentari, angajații tuturor instituțiilor de forță, de la generali la portari și secretare.
Pensii magistrați vs. pensii obișnuite
Raportul dintre cea mai mică pensie a unui magistrat (judecător de Judecătorie – 3.710 euro/lună) și pensia medie pe economie (394 euro/lună) este de 10 la 1.
Raportul dintre cea mai mare pensie a unui magistrat (procuror general – 10.000 euro/lună) și pensia medie pe economie este de 25 la 1.
Reducerea pensiilor magistraților în urma schimbării bazei de calcul de la 12 la 48 de luni poate părea una semnificativă. Dar nu este, raportat la pensia netă cu care aceștia rămân în mână.
Câteva exemple de pensii ale judecătorilor înainte și după modificările legislative:
- Membru CSM- acum o pensie netă de 42.709 lei/lună. După adoptarea noii legi, o pensie de 38.524 lei/lună ( 7.700 euro/lună).
- Judecător ICCJ- acum o pensie netă de 34.077 lei/lună. După adoptarea noii legi, o pensie de 30.851 lei/lună ( 6.620 euro/lună).
- Judector Curte de Apel- acum pensie netă de 25.241 lei/lună. După adoptarea noii legi, 22.927 lei/lună (4.620 euro/lună).
- Judecător Tribunal- acum pensie netă de 22,290 lei lună. După adoptarea noii legi, pensie netă de 20.394 lei/lună ( 4.110 euro/lună).
- Judecător Judecătorie – acum o pensie netă de 20.086lei/lună. După adoptarea noii legi, o pensie netă de 18.414 lei/lună ( 3.710 euro/lună).
Puțini magistrați, dar pensionare în floarea vârstei
Unul dintre argumentele forte folosite de magistrați (și de Curtea Constituțională) împotriva oricăror modificări la legea pensiilor speciale este acela că sistemul se va depopula și mai mult.
Mai exact, că magistrații se vor pensiona în masă în situația în care le-ar fi afectate diversele privilegii.
Într-adevăr, situația nu este roză în privința gradului de ocupare pe posturi.
Așa cum arată statistica CSM din octombrie anul acesta, la nivelul judecătorilor sunt vacante 370 de posturi, iar la procurori gradul de ocupare este în jur de 65%.
Dar problema se datorează în principal faptului că media vârstei de pensionare a magistraților este în jur de 52 de ani.
Un al doilea motiv al „depopulării” este că în ultimii ani admiterea la Institutul Național al Magistraturii a fost blocată.
Și, nu în ultimul rând, este practica delegărilor, în principal la Ministerul Justiției, prin care multe posturi de judecători și procurori rămân neocupate.
Noua lege nu rezolvă aceaste probleme din moment ce vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 60 de ani de abia în 2062. Aceasta înseamnă că doar viitorii studenți la drept vor ieși la pensie la 60 de ani.
Vârsta de pensionare în UE
În UE există o singură țară cu o situație cumva similară cu a României, potrivit Comisiei Europene.
- Letonia- vârsta de pensionare de la 50 de ani.
- Portugalia - magistrații care au pensii speciale se pensionează la 65 de ani. Dar pensia specială este condiționată de 40 de ani de muncă, din care 25 obligatoriu în magistratură.
- Germania - vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani,
- Austria - vârsta de pensionare este 63 de ani și jumătate.
- Franța - vârsta de pensionare este 62 de ani.
- Bulgaria - vârsta de pensionare standard pentru toată lumea, peste 61 de ani la femei și 64 de ani la bărbați.
Rețeta de succes a majorării salariilor magistraților
Mecanismul prin care magistrații își dau singuri în instanțe diverse măriri de salarii și, implicit, de pensii speciale este unul cu o lungă tradiție în România și nu poate fi stopat pe cale legală.
Un raport al Ministerului Finanțelor arată că suma restantă pe care statul ar trebui să o achite magistraților este de 3,2 miliarde de euro, dacă sunt luate în calcul salariile majorate retroactiv începând din 2018.
„Pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890,9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, arată Ministerul Finanțelor.
Bugetul de stat va fi secătuit în acest fel, a avertizat ministrul Boloș.
Așa cum a arătat Europa Liberă, procesele intentate de magistrați pentru majorarea salariilor sunt o practică obișnuită.
Principalele modificări făcute la legea pensiilor magistraților
- baza de calcul a pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni ( 4 ani) de activitate. Acum se ține cont doar de ultima lună.
- vârsta de pensionare va fi de 47 de ani și 4 luni în ianuarie 2024, dar doar cu condiția a 25 de ani de vechime în specialitate, și va crește anual cu câte patru luni, până când va ajunge la 60 de ani în 2062.
- crește baza de calcul a pensiei pentru personalul auxiliar din parchete și instanțe de la 65% la 80% din media salariilor lunare brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate.
- partea de necontributivitate a pensiei se va impozita progresiv cu cote cuprinse între 10% și 20% pentru partea de pensie care depășește salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
- cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
- magistrații care nu se pensionează la împlinirea celor 25 de ani în sistem vor beneficia de o majorare a pensiei cu 1% pentru fiecare an în care rămân în sistem.
Scutul CCR, format din 5 judecători cu pensii speciale
Cinci din cei nouă judecători constituționali sunt direct interesați de menținerea sistemului pensiilor speciale, motiv pentru care au respins sistematic orice contestație de neconstituționalitate.
- Marian Enache, președintele CCR
Potrivit declarației de avere, Enache are un salariu lunar de 5.000 de euro și o pensie specială de magistrat CCR de 7.547 de euro.
În 2021 a încasat și pensia aferentă celor 3 mandate de parlamentar, 3. 231 euro/lună. Ulterior, aceste pensii au fost tăiate.
Deci, în anul fiscal 2022, Marian Enache a încasat lunar 12.547 de euro.
- Bogdan Licu, membru CCR
Cumulează venituri, potrivit declarației de avere din iunie 2023, dintr-o pensie specială de fost procuror general adjunct de 5.600 de euro și din salariul de judecător CCR - 4000 euro.
Licu s-a pensionat în mai 2022, la vârsta de 52 de ani.
În total, Bogdan Licu a încasat lunar 9.600 de euro.
- Cristian Deliorga, membru CCR
Are o pensie specială de 6.322 euro/lună și un salariu de magistrat de 4.733 euro/lună, potrivit declarației de avere.
Anul trecut a mai încasat drepturi salariale restante de 700 euro/lună.
În total, Cristian Deliorga a obținut lunar venituri de 11.755 euro.
- Livia Stanciu, membru CSM
Anul trecut, așa cum arată declarația de avere, a încasat 6.238 de euro din salariul de judecător CCR ( în care intră diferențe salariale retroactive în urma unor hotărâri judecătorești) și 7.739 euro/lună pensie de magistrat ( cu restanțe în urma unor hotărâri judecătorești).
Livia Stanciu a avut venituri totale de 13.977 euro/lună.
- Attila Varga, membru CSM
Declarația de avere din vara lui 2023 arată că Attila Varga a obținut venituri din salariul de judecător de 4.869 euro/lună și din pensia specială de 7.037 euro/lună.
În total a câștigat 11.906 euro/lună.
