După 30 decembrie 1947, momentul când începe exilul forțat, Regele Mihai a avut șapte locuințe stabile, în cele mai multe locuind ca invitat sau cu chirie. Din cele șapte, doar una a fost achiziționată personal de Regele Mihai.

Elveția i-a fost țara de adopție timp de 44 din cei 50 de ani de exil forțat. De-abia în 1997, suveranul s-a putut întoarce în România pentru a se stabili în țara natală.

În 2014, după ce s-a îmbolnăvit, Regele Mihai a ales să se retragă într-o casă din orășelul elvețian Aubonne, localitatea unde a și murit în 2017. Acum, această vilă este acum scoasă la vânzare cu 1,45 milioane de euro.

Regele Mihai a ales să stabilească împreună cu familia, în Elveția după ce a forțat să plece din țară la sfârșitul anului 1947. Acomodarea cu Țara Cantoanelor nu a fost ușoară în special din cauza lipsei banilor și a schimbării statutului social.

Va munci din greu ca să își întrețină familia, dar pe fondul răcelii rudelor sus-puse și a permanentei prezențe a Securității în anturajul său.

„Trebuia să fim atenți cu cine aveam de-a face”, povestea Regelui Mihai. Dar precauțiile s-au dovedit ineficiente, dosarele de urmărire întocmite lui Mihai I și familiei au mii și mii de file și încă nu au ajuns în totalitate la CNSAS.

Prima locuință din Elveția

La începutul exilului Regelui Mihai I, împreună cu Regina Ana, s-au stabilit o vreme în cochetul oraș elvețian, Lausanne. Aici s-a născut, la 26 martie 1949, prima lor fiică, principesa Margareta.

Din decembrie 1948 și până la nașterea Margaretei, cuplul regal a locuit la hotelul Beau Rivage din Lausanne.

Au mai revenit aici și după mutarea în Marea Britanie, când Ana trebuia să fie în apropierea medicilor ca să le nască și pe Elena și Irina.

Dar după nașterea Margaretei, Regele Mihai și Regina Ana au închiriat o casă lângă Lausanne, în suburbia La Conversion, situată la 10 kilometri de oraș.

Regina Ana descria astfel prima lor locuință din Lausanne în cartea „Ana a României: Un război, un exil, o viață”, consemnată de Principele Radu: „Casa era foarte modestă, aveam noi o odaie și Margareta alta, plus o cameră de zi. Mai era și un garaj. Cei care ne însoțeau au trebuit să stea în altă parte”.

În prima locuință din exil care nu era hotel are loc și botezul Margaretei. „A avut loc în casa noastră nouă din Lausanne. Au luat parte, în afară de noi, Regina Mamă Elena, mama mea și principesa Irina de Aosta (sora Elenei). Naș a fost ducele de Edinburgh, vărul nostru Philip, dar numai prin corespondență, fiindcă nu a putut veni la Lausanne în acea zi […]. După trei luni am părăsit mica locuință de lângă Lausanne”, mai spunea Regina Ana în cartea amintită.

Chiriaș pe domeniile unor castele din Marea Britanie

Mihai I avea multe rude bogate și influente în Marea Britanie. Prințul de Coroană, soțul viitoarei Regine Elisabeta îi era văr primar, dar cum bunica lui paternă, Regina Maria a României, era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, iar mama sa era și ea înrudită cu mulți aristocrați englezi, conexiunile sociale ar fi putut fi numeroase. Dar Mihai și Elena erau acum rudele sărace, un defect greu de trecut cu vederea.

Printre puținii care au ignorat comandamentele diplomatice ale Războiului Rece, au fost vărul Philip și soția sa, Regina Elisabeta a II-a. Cei doi aveau copii de o vârstă cu Margareta și Elena.

Dar pe de altă parte, Mihai primise în România o educație de om practic. Nu a așteptat să fie ajutat. De altfel, veniseră din Elveția în Anglia tocmai ca să găsească ceva de făcut.

Conacul Bramshill

În Marea Britanie, cuplul regal al României a locuit între 1950 și 1956. Primii doi ani din această perioadă i-au petrecut în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul de patru ani în satul Ayot Saint Lawranece, comitatul Hertforshire.

În Bramshill, cei doi soți au locuit între 1950-1952 în Conacul Bramshill deținut la acel moment de baronul Ronald Nall-Cain. Proprietatea din Bramshill (Bramshill Park/Bramshill Park - așa cum e cunoscut în Marea Britanie) este una dintre cele mai frumoase domenii din Albion. Mihai și Ana au locuit aici într-un apartament.

Presa britanică notează că localnicii vremii din zona Bramshill știau că acest conac devenise din 1950 casa Regelui Mihai de România.

Fostul suveran și familia sa au trebuit să se mute în 1952, când Ronald Nall-Cain vinde statului englez domeniul, iar guvernul transformă castelul într-un sediu de instruit forțele de ordine. Aceasta până în 2014 când proprietatea a fost achiziționată cu 30 de milioane de euro de firma City & Country din Marea Britanie, societate specializată în domeniul imobiliar.

Domeniul a fost scos la vânzare din 2018, fără o mare parte din grădinile inițiale, și era evaluat la peste 12 milioane de euro. Conform celor mai recente informații din presa britanică, proprietatea nu a fost încă vândută.

Domeniul Ayot

În 1952, Mihai și Ana s-au mutat în sătucul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire. Aici, familia a locuit într-un apartament din Ayot House (Ayot Park) un conac folosit de Zoe Dyke, soția unui aristocrat, în afacerile sale cu bumbac.

Cu trei fiice deja, anume Margareta (născută în 1949), Elena (1950) și Irina (1953), au început să cultive legume și flori și să crească găini. Vindeau florile și ouăle printr-o rețea de transport a țăranilor locali.

În 1953, Familia Regală apare într-un reportaj video al televiziunii britanice în care Regele este descris ca un mic fermier pe acest domeniu, fermier care crește legume și păsări pe care le vinde localnicilor.

Reportajul video cu Regele Mihai și familia sa în timp ce locuiau la domeniul din Ayot Saint Lawrence. Imagini publice de arhivă.

Oricât de lucrativă pentru un om obișnuit, îndeletnicirea de fermier al Regelui Mihai nu putea aduce un venit suficient pentru susținerea educației unei moștenitoare a Coroanei României și a surorilor ei.

Erau anii în care Comitetul Național Român, guvernul României în exil, era activ, făcea demersuri politice, dar și umanitare pe lângă Crucea Roșie, pentru românii care izbuteau să fugă din țară, iar Regele Mihai era contactat frecvent de autoritățile americane pentru informații legate de ceea ce se întâmpla dincolo de Cortina de Fier.

România liberă nu se dăduse încă bătută, iar Occidentul nu descoperise conceptul de „coezistență pașnică” cu Uniunea Sovietică. Și Regele și mulți alți foști oficiali sperau că roata istoriei se va mișca mai repede. Astfel că problema educației nu era numai una de familie, privată.

„Chestiunea cu copiii noştri a fost grea din punct de vedere financiar. Fără asta nu ştiu cum s-ar fi putut face educaţia lor. Şcolile astea costă o grămadă de bani. Noi nu mai dispuneam în largul nostru de nimic. A trebuit să fac diverse activităţi ca să putem să lungim (bugetul n.n.) pe cât se poate”, obișnuia Regele Mihai să treacă razant pe lângă „plictiselile” unei vieți pline de lipsuri.

Întoarcerea în Elveția, chirie în Vila Fantasia din Versoix

Începând cu 1956 și până în 1976 regele și regina au locuit în orășelul Versoix, pe malul lacului Leman din Elveția, între Geneva și Lausanne. Locuință în această perioadă le-a fost Vila Fantasia.

Regele Mihai s-a mutat din Anglia în Elveția datorită unei întâmplări fericite. Aflat într-o vizită în Elveția, l-a întâlnit pe proprietarul unei linii aeriene americane ce tocmai își deschidea o filială în Europa, la Geneva. Cum Mihai fusese instruit ca pilot în România, conversația s-a legat repede.

„Erau o grămadă de societăţi pe aici, diferite asociaţii, cunoşteam mult, mergeam din când şi când, mai vorbeam cu ei, mă întrebau ce se întâmplă în România. Şi când puteam le spuneam exact ce ştiam noi. Ei, într-una din acestea, am întâlnit pe acest domn pe care îl chema William Lear. Eu ştiam de el cu ani înainte pentru că aveam o revistă de aviaţie în care apărea el, cu ce se făcea, tot ce producea el, cu alte cuvinte, făcea radio şi alte instrumente speciale pentru aviaţia civilă. Şi noi deodată, vorbim ca între aviatori, ca între piloţi, ştii cum este, s-a legat un fel de prietenie. Şi când a auzit că sunt pasionat de aviaţie, a spus că tocmai începe ceva la Geneva”, avea să povestească Regele Mihai mai târziu, inclusiv istoricului Stelian Tănase în 2005.

După un curs intensiv de în condiții de vizibilitate redusă la Santa Monica în California, Regele a devenit pilot de încercare pentru noile echipamente electronice pe care Lear le livra marilor companii din Europa.

Mihai avea să zboare deasupra Europei în fiecare zi de lucru vreme de doi ani. După cum avea să povestească mai târziu, avea să fie cea mai frumoasă perioadă din exil. Familia era bine, iar jobul îi plăcea. Din păcate, compania Lear se va retrage repede din Europa.

„Ocupau pe malul lacului o casă cu chirie, Villa Fantasia, pe care mi‑o amintesc rece și umedă, dar care, pentru principese, rămâne și astăzi acasă prin excelență”, spune Danielle Maillefer în cartea sa „Întoarcerea Regelui Mihai - Amintirea unei prietene a Familiei Regale”.

În 1964, cuplu avea acum cinci fete, după ce în 1957 s-a născut Sofia, iar în 1964 Maria.

Între timp, după plecarea companiei Lear, Mihai și câțiva colegi ingineri și-au făcut propria firmă de echipamente electronice. Inițial, lucrurile au mers bine, dar au fost apoi depășiți de concurența marilor companii din domeniu.

La începutul anilor '60, Regele Mihai își căuta de lucru. La sugestia familiei grecești, urmează cursuri de brokeraj cu promisiunea unor clienți din domeniul naval. În 1964, sub numele de Mr. Michael King, el se angajează la agenția de brokeri Droulia din New York.

După nouă ani, în 1973 Mihai își pierde ultimul client major la Droulia și renunță la ocupația de broker financiar la bursa din New York.

În această perioadă, Regina Ana rămâne în Elveția pentru a avea grijă de copii. A fost singura perioadă în care cei doi soți au stat separați, fără să se vadă foarte des, din cauza serviciului peste ocean al Regelui Mihai.

Prima și singura proprietate a Familiei Regale

Între 1976 si 2004, cuplul regal a locuit în Vila Serena din Versoix.

„Într-o zi, pe la sfârșitul anilor 1970, primesc un telefon de la regină: Poți să vii, te rog? Aș vrea să-ți arăt ceva. Ajung acolo și îmi povestește că, tot căutând o nouă locuință, l-a întrebat și pe poștaș și astfel a găsit o reședință fantastică, pe care vrea să mi-o arate”, povestește Danielle Maillefer, conversația cu Ana.

„Este ceea ce noi numim o construcție de arhitect, modernă, joasă, dar pe mai multe niveluri și semi niveluri, pe scurt, un labirint cu care Regina s-a obișnuit repede, ca și cum ar fi locuit acolo de când lumea. Fostă reședință diplomatică, proprietatea era de vânzare. Și așa a ajuns Vila Serena locul atâtor evenimente istorice”, mai scrie Danielle Maillefer în cartea sa.

Situată pe înălțimile orașului Versoix de pe malurile lacului Léman, Vila Serena era înconjurată de o grădină întinsă, în care era loc și pentru un mic heleșteu.

„În salonul cu trei pereți de sticlă, scăldat într-o lumină minunată, canapelele galbene, largi și confortabile îl îmbie prietenoase pe vizitator. Pe măsuțe sunt risipite multe fotografii înrămate, bibelouri și amintiri de familie. Două splendide tablouri ale lui Philip Alexius de László, pictor britanic de origine maghiară, celebru pentru portretele unor personalități regale de la începutul secolului al XX‑lea, îi reprezintă pe Regina-mamă Elena și pe Rege în tinerețe”, mai adaugă Danielle Maillefer.

Pasiunea pentru mecanică a Regelui Mihai își găsește în sfârșit locul. Și el, Ana, știau să desfacă și să facă la loc un Jeep încă din anii războiului, când viitoarea soție a Regelui Mihai fusese șofer de ambulanță în Armata Franceză condusă de Charles De Gaulle. Restaura mașini de epocă și participa la expoziții.

Vânzarea către o bancă

În 2004, Regele Mihai și Regina Ana se mută în România și își împărt timpul între București și Săvârșin. Este momentul în care decid să vândă casa de la Versoix.

„Locuința din Versoix a fost cedată, după știința noastră, de Rege către o instituție bancară în anul 2004. Aceste detalii însă nu sunt de competența Secretariatului Regal. Soarta juridică a proprietății, după anul 2004, nu ne este cunoscută”, ne-a informat acum Secretariatul Regal de la București.

În privința sumei de vânzare, nu ni s-a transmis vreo informație concretă din partea reprezentanților Familiei Regale, având în vedere confidențialitatea acestor date private.

Prețurile unor proprietăți asemănătoare din Versoix variază între 400.000 și 2 milioane de euro, în funcție de calitatea construcției, curte și priveliște. În acest moment, la adresa fostei vile este înregistrată o firmă locală.

Proprietatea de pe strada Louis Degallier din Versoix a fost modernizată în ultimii ani. Această vilă și cea de alături au devenit parte dintr-un complex imobiliar dezvoltat de o firmă locală de profil.

Mutarea cu chirie, la Aubonne

După înstrăinarea Vilei Serena din Versoix, Familia Regală continuă să păstreze o casă în Elveția, de această dată în chirie. Regele Mihai se mută din Versoix la 35 de kilometri spre Nord, tot lângă Lacul Leman, în orășelul Aubonne.

Familia Regală a închiriat în Aubonne o vilă pe strada La Croix de Luisant, aflată la marginea orășelului cu 3.000 de locuitori.

„Locuința din La Croix de Luisant, Aubonne, nu a fost niciodată în proprietatea Majestății Sale Regelui Mihai. Regele a locuit acolo din 2004 în 2014”, ne-au explicat reprezentanții Secretariatului Regal.

Casa în care a murit Regele Mihai

În 2014, expiră contractul de închiriere pentru acest imobil, dar Regele Mihai decide să rămână în liniștitul Aubonne. Familia închiriază o vilă cu trei apartamente în centrul localității, pe strada Rue de la Grenade.

Deși existau informații în mass-media autohtonă că acest imobil ar fi aparținut Regelui Mihai sau că ar fi fost dat ca dar de nuntă Principesei Margareta și Principelui Radu, reprezentanții Familiei Regale ne-au transmis că acest imobil ar fi fost doar închiriat.

„În anul 2014, Regele s-a mutat în casa din Rue de la Grenade, Aubonne, care a fost închiriată, contractul fiind în prezent încetat. Soarta acestor reședințe ulterior șederii Regelui nu este cunoscută sau controlată de Familia Regală”, au ținut să puncteze reprezentanții Casei Regale.

În această locuință se retrage Regele Mihai în ultimii ani de viață, când se simte tot mai bolnav. De altfel, aici - în casa de pe strada Rue de la Grande - și moare, pe 5 decembrie în 2017, departe de țară.

Scoasă la vânzare

1,55 milioane de franci elvețieni (1,45 milioane de euro) este suma pe care o firmă imobiliară o cere de câteva luni pentru casa în care a murit Regele Mihai.

Vila din Aubonne în care a trăit în ultimii ani de viață Regele Mihai este descrisă astfel de agenția imobiliară.

„Frumoasă locuință triplex într-o reședință din secolul al XVIII-lea”. Clădirea este clasificată ca monument istoric. Vila se află „în inima satului medieval Aubonne, aproape de magazine, școli și legături de transport. Grinzile, parchetul, tâmplăria au fost restaurate cu grijă. Unitatea de cazare are o suprafață netă de 240 de metri pătrați pe trei nivele și are zone frumoase de recepție precum și patru dormitoare mari”, se mai precizează în anunțul de vânzare. Imagini din interiorul casei sunt aici.

Însă, deși spectaculoase, trebuie precizat că interioarele vilei au fost refăcute în ultimul an, mult după moartea Regelui Mihai.