Linkuri accesibilitate

Regularizarea facturii. De ce e atât de complicată recalcularea și când se poate vorbi de un abuz


Furnizorii dau vina pe modificările repetate ale legislației pentru neemiterea facturilor la timp, însă consumatorii se plâng, pe lângă acest lucru, și de creșterea facturilor sau emiterea lor în mod incorect.

Furnizorii de gaze şi electricitate au anunțat că vor emite cu întârziere facturile pe septembrie, din cauza OUG 119/2022. Problema durează însă de câteva luni și, în condițiile în care se conturează noi modificări legislative, este de așteptat ca regularizările să continue și în perioada următoare.

Ordonanța de Urgență 119, emisă și intrată în vigoare pe 1 septembrie, a adus noi modificări cu privire la plafonare și compensare, iar din acest motiv Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a anunțat marți că furnizorii vor întârzia emiterea facturilor pe luna septembrie, fiind nevoie de cel puțin 30 de zile pentru modificarea softurilor.

Dana Dărăban, director executiv al ACUE, a precizat că „fiecare furnizor va încerca să fie cât mai puţin afectat”, pentru că o perioadă mai mare fără încasarea facturilor înseamnă probleme cu lichiditățile.

Inclusiv Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, o companie de stat care începe să furnizeze energie pentru tot mai mulți clienți ca urmare a prețurilor mai mici, a anunțat că a așteptat clarificări, după ce zeci mii de clienți s-au plâns că n-au primit facturile de luni de zile.

Compania Enel, de exemplu, a anunțat joi că facturile ar putea fi emis începând cu jumătatea lunii octombrie.

Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că vina în acest caz aparține legiuitorului, dar în tot acest timp consumatorii nu știu cum să procedeze pentru ca bugetul lor să nu fie dat peste cap.

„Suntem deja la al treilea pachet de măsuri de plafonare și compensare, au fost foarte multe neclarități deoarece a durat două luni până s-au dat normele metodologice finale despre cum ar trebui să fie emise facturile. N-ar fi trebuit să ajungă în situația asta, nici furnizorii, nici consumatorii”, spune Otilia Nuțu, analist în energie și infrastructură la Expert Forum.

„Chestia asta o să ducă la niște probleme mari, pentru că oamenii se vor trezi peste câteva luni cu facturile pentru toată perioada asta”, adaugă ea.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, afirmă că nu poate fi vorba despre o acuzație adusă furnizorilor, ci este „o situație determinată de o modificare legislativă”.

„Ceea ce vedem noi în situația asta este un rezultat al unor modificări repetate în legislație care trebuie transpuse în programe informatice”, adaugă el, precizând că unii furnizori ar prefera să aștepte noua legislație care se preconizează pentru a emite facturile.

Problema indexului

O altă problemă ridicată în privința regularizărilor este că, în ciuda indexului trimis, furnizorii ar emite facturile în baza propriilor lor estimări, prin urmare facturile cresc artificial.

Zoltan Nagy, vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), spune că în acest caz se încalcă regulamentul de furnizare și că „vor fi controale pe fiecare sesizare în parte și vom aplica amenzi”.

Procedura pe scurt este următoarea: dacă furnizorul nu primește contorul citit de la distribuitor, atunci trebuie să verifice dacă a primit citirea de la client, iar factura se bazează pe această raportare. Dacă furnizorul nu a primit nimic de la distribuitor și client, atunci facturează în baza convenției de consum (obligatorie la încheierea contractului) prin care clientul estimează în fiecare lună ce cantitate ar urma să consume.

Zoltan Nagy subliniază că doar în lipsa acestor trei factori furnizorul are dreptul să facă estimările sale, dar chiar și așa estimarea se face în funcție de istoricul de consum al clientului, furnizat de distribuitor, și în funcție de ultimele citiri.

În privința indexului furnizat de clienți și care nu ar fi luat în calcul, Otilia Nuțu spune că „nu știu pe cine să dau vina mai întâi, dacă e un abuz al furnizorilor sau harababura din diferite acte legislative”.

„Poate să fie un abuz al furnizorilor dacă e vorba de un consum estimat bazat pe nu știu ce, adică nu neapărat pe consumul de anul trecut sau pe ceva care să aibă o noimă. Iar aici ANRE ar trebui să verifice dacă tipul ăsta de estimări e făcut corect”, adaugă ea.

La rândul său, președintele Asociației Energia Inteligentă vorbește de trei scenarii posibile:

  • „Un caz pleacă de la ideea că indexul a venit prea târziu, adică un furnizor face așa numita facturare pe firul apei. În fiecare zi face 100.000 de facturi. Ca atare, între momentul în care se colectează indexul și se face o factură să zicem că sunt 5 zile. Dacă tu nu o trimiți cu 5 zile înainte să fie rândul tău la facturare și trimiți în altă perioadă, este clar că nu mai are timp să-ți introducă acel index în factură.”
  • Al doilea element care apare aici este elementul legat de faptul că există posibilitatea să treacă distribuitorul să facă citirea. Dacă ai contorul în stradă sau în casa blocului, nu știi când vine cititorul de la operatorul de distribuție. Dacă există o citire a operatorului, furnizorul trebuie să o ia cu prioritate. Dacă un client dă indexul, dar vine distribuția și dă indexul, furnizorul e obligat să ia indexul distribuitorului. Aici e o paranteză: s-ar putea ca persoana de la distribuitor să nu meargă pe traseu, omul stă acasă și le estimează din burtă.”
  • „Există și a treia variantă pe care pe care o avem și care ține pur și simplu de greșeală. Plecăm de la ideea că e neintenționată, că nu s-a citit bine, că a fost tastat ceva greșit.”

Ce soluții sunt?

Specialiștii le recomandă oamenilor să trimită indexul lunar, în perioada stabilită, și cât mai clar către furnizori, pentru ca facturile să fie emise cât mai fidel consumului și pentru a evita surprizele.

„Soluția este să ia pur și simplu, cum făcea bunica, un caiet și un creion, să citească în fiecare lună indexul, să-l trimită la furnizor și când vine factura, peste trei-patru luni, să se uite pe notițe și pe factură, iar în situația în care indexul e corect, probabilitatea e ca și restul să fie corect, pentru că altfel e foarte dificil să ceri unui om să se uite cât a avut anul trecut consumul mediu, dacă mai are și echipamente medicale”, explică Dumitru Chisăliță, făcând referire la prevederile plafonării.

Un eventual abuz din partea furnizorului este să factureze după o perioadă lungă la prețul actual.

Zoltan Nagy spune că cei care își permit și vor să reducă povara de peste două-trei-patru luni, când vor veni facturile, pot „să facă niște plăți online în avans, în funcție de istoricul de plăți, cât au plătit în ultimele două-trei luni”.

De asemenea, vicepreședintele ANRE spune că „în niciun caz” consumatorii nu pot fi învinuiți când vine vorba de trimiterea indexului, deoarece nu este o obligație, ci un drept pe care îl au: „Unii își exercită acest drept, alții nu”.

„Obligația de citire a contorului este a distribuitorilor și legea spune că cel puțin odată la trei luni contorul trebuie citit. În momentul în care distribuitorul citește controlul și transmite furnizorului, acesta trebuie să factureze în baza contorului citit”, amintește el.

„Vorbim mai degrabă de comoditate. Este o comoditate care apare la nivelul consumatorului de a nu-și citi indexul și de a-l trimite lunar”, adaugă Dumitru Chisăliță.

Contorul necitit de 7 ani

Zoltan Nagy admite că problema facturilor greșite persistă de câțiva ani „din diverse motive” și spune că a identificat „un caz extrem” în care timp de șapte contorul unei gospodării nu a fost citit deloc.

„S-au facturat lună de lună 20-30 de lei și acum s-a trezit furnizorul că a primit un index citit și trebuie să factureze. Aici, un eventual abuz din partea furnizorului este să factureze după o perioadă lungă, că vorbim de șapte ani sau șapte luni, facturarea la prețul actual este un abuz, pentru că în această perioadă au fost aplicate alte prețuri. Deci ar trebui să împartă acel consum pe diverse perioade și să aplice prețul pentru fiecare perioadă în parte”, explică vicepreședintele ANRE.

Plafonarea avantajează creșterea facturilor

Otilia Nuțu spune, întrebată despre metoda estimărilor venite din partea furnizorilor, că este foarte probabil să aibă loc atunci când nivelul încasărilor este foarte mic.

„În momentul în care ai probleme majore de lichiditate, există probabil tentația, pe care nu încerc să o justific, dar există cu siguranță tentația să încerci să mai ciupești de unde se mai poate, pentru că nu-și mai permit să pună din buzunarele proprii compensarea statului. Nu le iau apărarea, dar pot să înțeleg că au nevoie de lichidități. Vina este atât de împărțită încât e foarte greu să spui cine este mai de vină, statul sau companiile”, afirmă experta în energie.

Ea oferă doar două exemple din OUG 119, pentru a arăta felul haotic în care a fost scrisă și efectele ei: nu se mai pot face tranzacții cross border, adică importuri de energie ca urmare a suprataxării, iar „acum toată piața e spot”, adică o piață care era folosită pentru suplimentarea stocurilor.

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) - cunoscută mai frecvent ca piață spot - reprezintă tranzacționarea de energie electrică cu livrare ziua următoare.


„Asta este problema în momentul în care se fac niște legi pe genunchi, apare textul final de azi pe mâine publicat în Monitorul Oficial și după aia fluieri a pagubă, că nu înțelegi de ce s-a întâmplat așa”, afirmă Otilia Nuțu.

Cum se recuperează banii

Una dintre cauzele pentru care oamenii primesc facturi mai mari este că legislația prevede raportarea la consumul de anul trecut și care, în mod evident, poate fluctua în funcție de gospodărie.

Vicepreședintele ANRE a explicat că a fost aleasă această variantă deoarece era predictibilă, anul 2021 fiind încheiat. În cazul anului curent, socotelile ar fi fost făcute în 2023, iar oamenii și-ar fi primit banii atunci.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.
Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

„Există categoria de client care în 2021 a avut un consum de peste 300 de kilowați-oră, medie lunară, și în acest moment nu beneficiază de niciun plafon, adică e facturat la prețul contractual sau prețul mediu de achiziție al furnizorului”.

„Dacă după ce se închide anul 2022 din consumul pe acest an reiese că a realizat un consum mediu sub 300 de kilowați-oră pe lună, atunci diferențele vor fi restituite de către furnizor”, spune Zoltan Nagy.

Această prevedere urmează să fie modificată însă, după ce coaliţia a decis că se va trece la calculul kWh pentru anul în curs, nu pentru anul anterior.

Pragul de 1.300 de lei

În privința cazurilor în care furnizorii ar estima un consum mai mare pentru a trece la plafonul următor, efectul fiind o sumă decontată mai mare de către stat, Otilia Nuțu spune că astfel de practici puteau avea loc înainte, când energia electrică era mai ieftină, iar furnizorii ieșeau în avantaj.

Zoltan Nagy afirmă că din acest motiv a fost impus pragul de 1.300 de lei/MWh până la care statul decontează plafonarea.

„Ca să nu factureze cu 3 lei, 4 lei, 5 lei și să factureze cu prețul mediu, pentru că prețul mediu de achiziție al lui arată ce costuri a avut el cu achiziția energiei și doar până la acel nivel se compensează de la stat, nu la prețul din contract. Acesta este scopul, să se controleze sumele care ies din bugetul de stat și ajung la furnizori, să nu se facă plăți în plus, decât la nivelul costului pe care l-au avut”, explică vicepreședintele ANRE.

Specialiștii spun însă că furnizorii nu mai găsesc acum energie electrică nici măcar la o valoare apropiată de acest prag, producătorii nefiind dispuși să vândă atât de ieftin în condițiile creșterii prețurilor, iar profiturile raportate de către furniori încă nu sunt încă unele reale.

„Profiturile alea sunt contabile de fapt, pentru că tu înregistrezi venit în momentul în care facturezi și te aștepți să vină o parte din bani de la clientul final și o parte din bani de la stat, dar dacă statul nu plătește, atunci veniturile alea sunt doar pe hârtie și tu ai o problemă majoră de cash flow”, explică Otilia Nuțu.

O nouă rundă de modificări

În Camera Deputaților se pregătește zilele acestea un al patrulea rând de modificări, după ce, începând de iarna trecută, compensarea a funcționat pentru orice consum lunar și fără o limitare legată de consumul din 2021.

Ulterior, în luna aprilie a intrat în vigoare OUG 27 care introducea condiția consumului mediu de anul trecut sub plafonul de 300 kWh, pentru ca OUG 119 din luna septembrie (valabilă până pe 31 august 2023) să vină cu limitarea compensării în fiecare lună la 255 kWh.

De această dată, coaliția de guvernare se pare că vrea să treacă la calcularea kWh pentru anul în curs, nu pentru anul anterior.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni că nu au fost finalizate modificările la OUG 119, urmând să fie transpuse şi propunerile venite din partea Comisiei Europene, ffiind discutată și varianta introducerii de vouchere.

Este de așteptat ca deputații (cameră decizională) să adopte săptămâna viitoare modificările aduse de senatori, adoptate la finalul lunii trecute, printre care introducerea plafonării pentru biserici, producători de medicamente sau familiile care au mai mult de trei copii.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    George Costiță a intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după o experiență de zece ani la Digi24 și Aleph News. Absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași, a lucrat la edițiile online ale celor două redacții, pe zona de știri și evenimente la zi.

Românii și politica
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG