Multe asociații de proprietari din Capitală și alte orașe organizează în această perioadă ședințe pentru a vota montarea repartitoarelor pentru căldură în apartamente. Acest mic aparat, odată montat pe calorifer, ar avea rolul să măsoare gradele din încăperea încălzită.
În acest fel, prețul la căldura obținută prin sistemul public de termoficare poate fi împărțit exact între numărul celor care beneficiază de ea, așa cum prevede legea eficienței energetice.
Instalarea repartitoarelor nu e cerută de Uniunea Europeană, ci ține de reguli interne și, în primul rând, de voința proprietarilor de a avea confort termic și financiar.
De când a fost adoptată, în 2014, legea eficienței energetice a fost modificată de mai multe ori. Cu toate acestea, confuziile persită și nu toți proprietarii de apartamente racordate la sistemul centralizat au repartitoare.
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România (FAPR), explică într-un interviu pentru Europa Liberă ce înseamnă repartitorul de căldură și de ce legea eficienței energetice nu e aplicată în toate blocurile din România.
Potrivit datelor de la FAPR, în România există trei milioane de apartamente racordate la sistemele publice de încălzire. Cele mai multe apartamente – peste 700.000- sunt în Capitală, dar numai 15% dintre acestea au repartitoare, spune Radu Opaina pentru Europa Liberă.
Președintele FAPR susține că legea a fost făcută prost de la început și nu e clar ce trebuie să își pună omul în apartament.
„Repartitorul de căldură preia o temperatură a mediului ambiant din încăpere, fiind pus pe calorifer, și interpretează după aia niște cifre și le transformă în lei. Sub nicio formă nu măsoară câtă căldură ai în calorifer”, spune Radu Opaina. Acesta susține că mulți dintre cei care și-au pus repartitoare în anii trecuți au renunțat la ele din cauza ineficienței și a costurilor mari la întreținere.
„Avem zeci de mii de sesizări numai în București, de la oamenii supărați că și-au pus repartitoare”, a mai spus Radu Opaina.
1. Europa Liberă: Cum funcționează repartitoarele de căldură?
Radu Opaina: În condițiile actuale, ele nu prea funcționează legal acolo unde sunt puse. Pentru că în România repartitorul de căldură nu funcționează ca în Norvegia, de exemplu. Adică s-au schimbat cu totul rolul și aplicabilitatea lui. Practic, în România s-au încălcat principiile și regulile de bază ale repartitorului.
2. Europa Liberă: Care este și cum a fost încălcat acest principiu de bază al repartitorului despre care vorbiți?
Radu Opaina: Repartitorul măsoară o temperatură a mediului ambient, nu măsoară temperatura agentului termic sau consumul de energie termică.
Și principiul pentru care a fost înființat sau inventat a fost ca să se regleze confortul.
Adică cei care l-au inventat în Danemarca, în anii 1920, l-au inventat pentru a-și regla confortul în apartamente - să nu mai suporte o temperatură de 24-25 de grade Celsius și să aibă posibilitatea să o facă mai mică, până la minimum 18, ca să le fie bine din punct de vedere al sănătății.
Deci a fost conceput pentru oamenii cu afecțiuni, pentru oamenii care nu puteau suporta o temperatură mai mare de 22 grade Celsius. Și, atunci, au inventat un mecanism de reglaj al confortului până la o temperatură minimă de 18 grade, astfel încât să mai obțină și o economie acolo de 15-20% din consumul din factura de căldură.
Principiul pentru repartitorul de căldură este acesta: reglajul confortului. Și regula e să nu închidem caloriferele. Adică să ai minimum 18 grade în casă, ca să nu stricăm sănătatea oamenilor și nici să nu distrugem clădirea. În România s-au încălcat aceste principii și reguli de bază.
3. Europa Liberă: Există o discuție despre cine cere aceste repartitoare? Le cere Uniunea Europeană, așa cum spun unii președinți de la asociațiile de proprietari?
Radu Opaina: Legislația europeană prevede contorizarea consumului, adică fiecare proprietate să aibă la intrarea serviciului respectiv un contor de măsurare a consumului, în cazul de față de măsurare a energiei termice pentru încălzire.
Dar în România s-a trecut de la contor la repartitor, s-a trecut așa brusc din condei, pe hârtie. Legea spune contor de energie termică, nu spune repartitoare, spune că contorul trebuie aplicat și pus de către proprietari pentru a-și măsura consumul, ca să știe cât plătesc în mod corect.
4. Europa Liberă: Și în aceste condiții ce ar trebui să aibă, până la 31 decembrie, fiecare român care locuiește la bloc și folosește sistemul public de încălzire termică?
Radu Opaina: În primul rând, românul să stea liniștit că nu se va întâmpla nimic, pentru că, în condițiile legii actuale, aceste repartitoare nu sunt obligatorii, așa cum s-a făcut propaganda aceasta mincinoasă în spațiul public.
Nimeni n-a citit legea să vadă în ce condiții, în ce situație suntem. Deci, s-a transmis așa o propagandă din om în om, negândită. S-a creat o isterie, o sperietură de asta generală.
Nu se va întâmpla absolut nimic pentru că, în condițiile legii, repartitoarele nu sunt obligatorii. Legea prevede multe alte condiții pe care sistemul de furnizare trebuie să le asigure astfel încât să ajungem într-un final la contorizarea individuală, nu la repartitoare.
5. Europa Liberă: Ce condiții tehnice trebuie să îndeplinești?
Radu Opaina: Sunt patru condiții de bază fără de care nu se poate face contorizare. În primul rând, legea prevede obligativitatea echilibrării hidraulice la fiecare bloc în subsol. Acest nu s-a făcut la niciun bloc.
În al doilea rând, legea prevede ca toți proprietarii să se contorizeze, ori în niciun bloc, din cele contorizate deja cu repartitoarele astea fantomă, nu au toate apartamentele repartitoare.
A treia condiție este să existe în localitatea respectivă acea zonă unitară de încălzire, în care furnizorul să fie unic și să nu fie șapte furnizori de energie într-un oraș, într-o localitate.
A patra condiție este ca consiliile locale, aparatul propriu al primăriilor, să ia hotărâri prin care să spună: este fezabilă contorizarea individuală de consum sau nu este fezabilă contorizarea? Trebuie să vină cu argumente, cu exemple.
Dar în România realitatea este că aceste repartitoare nu au fost rentabile și oamenii pot veni cu argumente că le-au produs mari nemulțumiri și de aceea au renunțat la ele. În plus, legea 121/2014, cu modificările ulteriore, este foarte contradictorie și foarte neclară în foarte multe aspecte.
6. Europa Liberă: Cum spuneați, unii oameni și-au montat aceste repartitoare și le-au dat jos ulterior și mulți sunt din București. Ce se întâmplă în aceste cazuri?
Radu Opaina: Nimic. Dimpotrivă, în blocurile care mai au repartitoare, ele funcționează ilegal. De ce? Pentru că nu sunt îndeplinite condițiile pe care legea actuală le stabilește și le impune. Deci, în momentul în care tu ai într-un bloc repartitoare și nu corespund cu legislația în vigoare, ele funcționează ilegal și ar trebui desființate.
7. Europa Liberă: Practic, din ce spuneți dumneavostră, reiese că nu este obligatorie montarea repartitoarelor până pe 31 decembrie 2023?
Radu Opaina: Nici vorbă de așa ceva. Practic, nu este obligatorie montarea repartitoarelor în condițiile legii actuale. Cine vine cu alte păreri trebuie să citească toată legea, cuvânt cu cuvânt, ca să înțeleagă de la cap la coadă ce prevede ea.
Și apoi să ne raportăm la realitate, pentru că, în realitate, 80% din populație este extrem de nemulțumită de această problemă. Mulți au renunțat cu ani în urmă la repartitoare. Lumea știe despre ce este vorba.
8. Europa Liberă: Cât costă un repartitor sau un termometru digital?
Radu Opaina: După mine, este o afacere foarte profitabilă pentru că impune foarte puțină muncă și foarte puțină răspundere.
În prima etapă costă undeva la 150 euro de apartament. În faza următoare, costă zeci de lei pe lună de apartament.
9. Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă nu toți proprietarii sunt de acord cu montarea repartitoarelor de căldură?
Radu Opaina: Mecanismul legii este următorul: proprietarul este cel care are ca obligație dotarea apartamentului său cu contoare de energie termică. Conform legii, el trebuie să se adreseze, dacă vrea acest serviciu, unei firme de specialitate agreate, autorizate de ANRE, ca să-și facă un contract individual de prestări servicii energetice. Așa spune legea.
Proprietarul se duce la firma X pe care și-o alege și firma refuză. Pentru că firma îi spune „du-te la asociația de proprietari ca să vină asociația la noi”. Legea nu spune așa, dar ei îl trimit acolo pentru că le e mai ușor lor să vină altul cu toată afacerea, decât să meargă firma să facă contracte individuale.
O firmă corectă și care își face treaba bine nu are ce căuta să implice asociația în problema asta.
10. Europa Liberă: Cine plătește amenda în cazul în care nu ai pus repartitoare?
Radu Opaina: Nimeni. Să o luăm practic. Să presupunem prin absurd că vine un polițist local, că altul nu poate să vină, într-un bloc fără repartitoare. La care dintre cele 100 de apartamente merge?
Să zicem că merge la un apartament și proprietarul îi spune „domnule, eu am fost la firmă X să fac contract, dar m-a trimis la asociația de proprietari, care mi-a zis că nu se implică”.
Pe cine amendează polițistul local? Pe proprietar, pe firmă sau pe asociația de proprietari? Legea nu spune nimic în sensul asta și nici nu spune că asociația de proprietari are obligația să facă ceva.
Legea nu spune pe cine amendează polițistul, cum îl amendează, de unde și până unde ține de atribuția proprietarului, de unde și până unde ține de atribuția firmei.
