Linkuri accesibilitate

Rusia spune că face față sancțiunilor. Biden țintește compania din spatele Nord Stream 2


 Un steag rusesc este văzut în spatele sârmei ghimpate pe un gard al Ambasadei Rusiei la Kiev. Miercuri, steagul a fost coborât
Un steag rusesc este văzut în spatele sârmei ghimpate pe un gard al Ambasadei Rusiei la Kiev. Miercuri, steagul a fost coborât

Ca răspuns la sancțiunile SUA, ministrul rus de Finanțe a anunțat miercuri măsuri despre care a spus că vor asigura stabilitatea accesului la piețele financiare.

În acest timp, președintele Consiliului European, Charles Michel, a convocat un summit de urgență privind Ucraina, care va avea loc joi la Bruxelles.

Ministerul rus de Finanțe spune că are suficienți bani la dispoziție – peste 4,5 trilioane de ruble (aproximativ 56 de miliarde de dolari) – pentru a se asigura că guvernul are suficientă flexibilitate pentru a cumpăra și vinde.

În următoarele săptămâni, licitațiile de obligațiuni guvernamentale din Rusia vor fi restricționate și vor ține cont de situația pieței, arată sursa citată.

Rezervele ministerului sunt peste dublu față de împrumutul net planificat pentru 2022, de 2,2 trilioane de ruble (27 miliarde de dolari), iar măsurile luate miercuri, împreună cu cele luate de banca centrală rusă marți, vor „facilita o adaptare mai ușoară” la sancțiuni.

Marți, Banca Centrală Rusă a anunțat că va relaxa regulile pentru bănci, permițându-le să utilizeze cursul de schimb din 18 februarie, dinainte de marile scăderi de pe piața rusă, pentru calcularea pozițiilor financiare.

De asemenea, instituțiile financiare au dreptul să raporteze acțiunile și obligațiunile la valoarea de piață de pe 18 februarie.

„Ministerul de Finanțe al Rusiei, împreună cu Banca Rusiei, vor continua să monitorizeze îndeaproape situația de pe piețele financiare și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare pentru a consolida stabilitatea financiară”, a spus ministerul de Finanțe, citat de CNN.

De altfel, Moscova a amenințat SUA cu un „răspuns dureros” la sancțiunile pe care i le-a impus.

„Nu ar trebui să existe nicio îndoială că sancțiunile vor primi un răspuns puternic, nu neapărat simetric, dar bine calibrat și dureros pentru partea americană”, a declarat ministerul rus de Externe, într-un comunicat pe 23 februarie.

Pe măsură ce Rusia recunoaște independența regiunilor separatiste, soldații ucraineni anticipează escaladarea conflictului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:39 0:00

Trezoreria SUA explică în ce constă miza sancțiunilor împotriva Rusiei

Secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, a detaliat miercuri în ce constau sacțiunile aplicate marți Rusiei de administrația Biden.

„Sancțiunile pe care le-am impus au fost acțiuni semnificative care au avut un impact asupra Rusiei în mai multe moduri”, a spus Adeyemo în timpul unei scurte apariții la MSNBC.

Președintele american Joe Biden a prezentat marți ceea ce el a numit o „prima tranșă” de sancțiuni americane împotriva Rusiei, inclusiv asupra a două mari instituții financiare, a datoriilor suverane rusești și a elitelor ruse și familiilor acestora.

Despre bănci

Băncile sancționate sunt „esențiale pentru capacitatea lui Vladimir Putin de a-și proiecta puterea în Rusia”, spune Adeyemo. Sunt banii cu care Kremlinul este plătit pentru ca, la rându-i, să plătească pentru ceea ce se face în țară.

Neliniștea se intensifică în estul Ucrainei pe măsură ce bombardamentele devin tot mai frecvente
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:48 0:00

A doua bancă joacă „un rol esențial în industria de apărare și în capacitatea de a-și proiecta puterea în afara Rusiei”, spune adjunctul șefului Trezoreriei.

„Am decuplat acele bănci de la sistemul financiar american, iar astăzi activele lor sunt înghețate din cauza acțiunilor pe care le-am întreprins”, a spus Adeyemo.

Despre persoane

În ceea ce privește persoanele, așa-zisele elite rusești, e vorba de acele persoane aflate în sfera de influență a Kremlinului și care contribuie din plin la sporirea și întreținerea averii lui Putin.

„Am tăiat elitele rusești. Aceste elite sunt aproape de Kremlin și aproape de Putin. Și realitatea este că Vladimir Putin câștigă o mare parte din averea sa luând bani de la aceste elite și din economia rusă. Așa că, la fel cum am tăiat acești indivizi și pe copiii lor, i-am tăiat capacitatea lui Vladimir Putin de a-și folosi resursele pentru a-și promova stilul de viață”, arată sursa citată.

Despre datorii. Consecințe în prețul de la pompă pentru americani

„Decizia pe care am luat-o pentru a reduce datoria suverană înseamnă că, în timp, economia Rusiei va fi lipsită de resursele de care are nevoie pentru a proiecta puterea în regiune și în întreaga lume”.

Stoltenberg: China și Rusia vor o lume în care decid doar marile puteri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00

Reluând remarcile făcute în urmă cu o zi de Biden, Adeyemo a recunoscut că vor exista unele costuri pentru americani, care se vor regăsi inclusiv în prețul de la pompă.

„Ceea ce ne-a spus președintele este să luăm decizii care vor avea un impact grav asupra economiei ruse și să atenuăm impactul asupra SUA și Europei, ceea ce am și făcut. Dar vor exista costuri, iar scopul nostru va fi să ne asigurăm că atenuăm aceste costuri în timp”, a spus el.

Întrebat despre oligarhii a căror avere este răspândită în întreaga lume, Adeyemo a spus că strategia include urmărirea în special a apropiaților lui Putin, inclusiv a copiilor acestora.

„Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut ieri a fost, pe lângă faptul că mergem după persoanele numite, am mers după copiii lor. Și scopul nostru va fi ca, pe măsură ce continuăm, să ne asigurăm că țințim persoanele din jurul lor pentru a ne asigura că banii pe care îi trimit în locuri precum Londra și New York prin acești indivizi să nu mai poată circula și să limităm, astfel, posibilitatea ca acești bani să curgă înapoi către președintele Putin”, a spus el.

Biden merge mai departe cu sancțiunile către producătorii Nord Stream 2

Joe Biden a declarat miercuri că merge mai departe cu sancțiunile împotriva companiei care se ocupă de construirea gazoductului rusesc Nord Stream 2, după ce anul trecut a blocat astfel de măsuri folosind o derogare de securitate națională.

„Astăzi, mi-am îndrumat administrația să impună sancțiuni asupra Nord Stream 2 AG și ofițerilor săi corporativi. Acești pași reprezintă o altă parte a tranșei noastre inițiale de sancțiuni, ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina. După cum am precizat clar, nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare dacă Rusia continuă să escaladeze”, a transmis președintele Biden într-o declarație scrisă.

„Prin acțiunile sale, președintele (Vladimir) Putin a oferit lumii un stimulent copleșitor pentru a se îndepărta de gazul rusesc către alte forme de energie”, a scris Biden.

Mișcarea face parte dintr-o serie de sancțiuni pe care SUA și aliații săi le-au impus Rusiei săptămâna aceasta, ca răspuns la recunoașterea de către Putin a teritoriilor separatiste din estul Ucrainei ca independente.

Totodată, marchează o schimbare semnificativă în politica administrației față de Nord Stream 2, care anterior fusese să sancționeze unele dintre entitățile mai mici implicate în proiect, inclusiv unele companii și nave rusești care au ajutat la construcție, dar să amâne sancționarea acționarilor Nord Stream și a CEO-ului, Matthias Warnig, remarcă CNN.

Proiectul de 10 miliarde de euro (8,4 miliarde de lire sterline) a fost finalizat în septembrie anul trecut.

Decizia SUA vine după ce cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că conducta va rămâne închisă ca răspuns la mișcările Rusiei împotriva Ucrainei.

Președintele Joe Biden și cel mai înalt oficial al Departamentului de Stat în domeniul energiei, Amos Hochstein, s-au opus de multă vreme proiectului.

Însă îngrijorarea a fost că impunerea celor mai aspre sancțiuni asupra acesteia ar afecta relația SUA cu Germania, care a insistat că conducta este doar un proiect comercial.

Dar acum că Germania, după o diplomație intensă cu SUA, a fost de acord să oprească certificarea conductei pe termen nelimitat, SUA se simt libere să avanseze cu sancțiunile impuse de Congres.

Nord Stream 2 este o conductă de 1.200 km sub Marea Baltică, construită să transporte gaz de pe coasta Rusiei, lângă Sankt Petersburg, până la Lubmin, în Germania.

Nu s-a deschis încă, iar certificarea a fost oprită de guvernul german.

Nord Stream 2 rulează paralel cu o conductă de gaz existentă, Nord Stream, care funcționează din 2011.

Împreună, aceste două conducte ar putea livra 110 miliarde de metri cubi de gaz în Europa în fiecare an. Adică mai mult de un sfert din toate gazele pe care țările Uniunii Europene le folosesc anual.

SUA și Marea Britanie, împreună cu vecinii Rusiei, Polonia și Ucraina, se opun cu fermitate Nord Stream 2. Toate cele patru țări se tem că, dacă ar începe să funcționeze, ar da Rusiei și mai multă putere asupra Europei prin livrările de gaz.

Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a numit Nord Stream 2 „o armă politică periculoasă”.

În ciuda sancțiunilor de până acum, miercuri au apărut semne de escaladare a crizei ucrainene.

Inclusiv prim-ministrul Letoniei a confirmat pentru CNN că trupele rusești s-au mutat în regiunea de est a Ucrainei pe care Rusia a recunoscut-o ca independentă.

„Conform informațiilor pe care le dețin, Putin mută forțe și tancuri suplimentare în teritoriile ocupate Donbas”, a declarat miercuri prim-ministrul leton Arturs Krišjānis Kariņš la CNN .

„După orice definiție, aceasta este o trecere a unui teritoriu suveran într-o țară vecină”.

Două convoaie cu echipamente militare fără însemne identificabile se îndreptau miercuri spre Donețk, dinspre Rusia, scrie Reuters care citează martori oculari.

Unul din convoaie includeau nouă tancuri și un vehicul de luptă de infanterie, în timp ce celălalt era format din camioane și cisterne cu combustibil.

Atac cibernetic asupra parlamentului Ucrainei

Parlamentul Ucrainei „se confruntă în prezent cu un atac cibernetic” pe site-ul său, a confirmat miercuri un membru al echipei parlamentare de presă pentru CNN.

Ministrul ucrainean al digitalizării, Mihailo Fedorov, a spus că atacul a început la ora 16.00 locală.

Fedorov spune că atacul a fost raportat de o serie de bănci și că au existat probleme cu accesul la site-urile guvernamentale.

Monitorul de internet NetBlocks a scris pe Twitter că Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Securitate și site-urile ministerelor au fost „impactate de întreruperile rețelei”.

Ucraina declară stare de urgență și își convoacă rezerviștii între 18 și 60 de ani. Rusia își evacuează diplomații din Ucraina

Ucraina și-a convocat miercuri rezerviștii cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, în urma unui decret emis de președintele Volodimir Zelenski, în timp ce țara se confruntă cu amenințarea unei invazii totale din partea Rusiei.

Separat, Consiliul de Securitate al Ucrainei a aprobat miercuri un plan de 30 de zile pentru declararea stării de urgență, care presupune o verificare mai riguroasă a documentelor și a vehiculelor, precum și alte măsuri.

Starea de urgență, care trebuie aprobată de parlament, ar viza toate zonele, cu excepția celor controlate de separatiștii din Donețk și Luhansk.

Într-un discurs televizat din 22 februarie, Zelenski a spus că va implementa o recrutare a rezerviștilor, pentru pregătire militară. El a spus, însă, că nu va exista o mobilizare generală a forțelor armate ucrainene.

„În calitate de comandant suprem al forțelor armate ale Ucrainei, am emis un decret privind recrutarea rezerviștilor într-o perioadă specială”, a spus el în timpul emisiunii.

„Trebuie să creștem pregătirea armatei ucrainene pentru toate schimbările posibile în situația operațională”, a adăugat el.

Zelenski a adăugat că încă mai caută o cale diplomatică de ieșire din criza actuală, dar a insistat că Ucraina nu va ceda niciun teritoriu Rusiei.

De asemenea, el i-a criticat pe aliați că și-au retras ambasadele din Ucraina și pe ucrainenii care și-au retras afacerile în afara țării.

„Toți trebuie să rămână în Ucraina. Întreprinderile lor sunt situate pe pământ ucrainean, care este protejat de armata noastră", a spus el.

Între timp, Ucraina le-a cerut cetățenilor săi să evite călătoriile în Rusia și celor din țară să plece imediat, invocând o posibilă întrerupere a serviciilor consulare.

„Din cauza escaladării agresiunii ruse împotriva Ucrainei, care poate duce la o reducere substanțială a posibilei asistențe consulare în Rusia, Ministerul de Externe îndeamnă cetățenii Ucrainei să se abțină de la călătorii în Rusia, iar cei din acea țară să-și părăsească imediat teritoriul”, a spus ministerul într-un comunicat din 23 februarie.

Potrivit cifrelor recensământului rusesc, în 2010 existau aproximativ 1,9 milioane de ucraineni în Rusia, cu multe familii mixte de ucraineni și ruși, iar multe altele sunt stabilite acolo doar temporar.

Între timp, agenția de știri de stat rusă TASS a anunțat pe 23 februarie că Rusia a început să evacueze personalul diplomatic.

Mobilizări suplimentare de forțe rusești la granița cu Ucraina

Noi imagini din satelit, de la Maxar Technologies, arată că trupe suplimentare, vehicule și infrastructură logistică au fost desfășurate în ultimele zile la granița cu Ucraina de către Rusia.

Este vorba de un aerodrom aflat chiar la sud-vest de Mazyr (regiunea Gomel), din Belarus, unde au apărut în ultimele zile zeci de corturi și vehicule.

O imagine din satelit din 4 februarie arăta că zona era complet liberă. Acel aerodrom se află la 40 de kilometri de granița cu Ucraina.

CNN a geolocalizat numeroase videoclipuri postate pe rețelele de socializare care arată o activitate semnificativă în zonă, unele convoaie apropiindu-se și mai mult în direcția graniței cu Ucraina.

Imaginile anterioare din satelit din zonă au arătat o activitate semnificativă în jurul Belgorodului/Rusia.

Un spital de campanie a fost construit pe un loc militar chiar la vest de oraș, arată Maxar Technologies.

La sud-vest de oraș, trupe și echipamente suplimentare sunt văzute și în imaginile din satelit.

Marea Britanie suplimentează ajutorul militar pentru Ucraina

Regatul Unit va oferi Ucrainei mai mult sprijin militar, inclusiv arme defensive, potrivit premierului britanic Boris Johnson.

„În lumina comportamentului din ce în ce mai amenințător din partea Rusiei și în conformitate cu sprijinul nostru anterior, Regatul Unit va oferi în curând un pachet suplimentar de sprijin militar Ucrainei. Acesta va include ajutor letal sub formă de arme defensive și ajutor neletatal", le-a spus Johnson miercuri parlamentarilor din parlamentul britanic.

Premierul britanic a susținut că sancțiunile financiare impuse Rusiei vor duce la „creșterea datoriilor suverane” și, de asemenea, vor împiedica companiile rusești să „compenseze în lire sterline și dolari pe piețele internaționale”.

Marea Britanie a anunțat marți că urmează să-i sancționeze pe membrii parlamentului rus care au votat în favoarea recunoașterii independenței a două regiuni separatiste din estul Ucrainei.

Aceste sancțiuni se adaugă la o serie anterioară de măsuri împotriva a cinci bănci rusești și a trei persoane extrem de bogate (oligarhi), anunțate de prim-ministrul britanic.

Rusia a numit sancțiunile „ilegale”.

Criza dintre Ucraina și Rusia, pe scurt

Liderii occidentali avertizează că Rusia și-a pus în mișcare planul de a lansa o invazie totală a Ucrainei, anunțând în același timp primul set de sancțiuni împotriva Moscovei.

Președintele Joe Biden a descris evenimentele care se desfășoară acum în Ucraina drept „începutul unei invazii ruse”, în timp ce a făcute publice, marți, primele sancțiuni împotriva Moscovei.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat că Rusia este „înclinată” spre o „invazie pe scară largă” a Ucrainei, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a spus că „Putin a acumulat suficiente trupe de-a lungul granițelor ucrainene pentru a putea invada cu adevărat țara”.

Luni, președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca trupele rusești să intre în Donețk și Luhansk (Donbas), regiuni controlate de Moscova prin separatiștii proruși, pentru ceea ce Kremlinul pretinde a fi o misiune de „menținere a păcii”.

Mișcarea a venit la doar câteva ore după ce Putin a semnat decretele de recunoaștere a „independenței” regiunilor aflate în estul Ucrainei, după un „discurs delirant”, așa cum a fost el apreciat de analiști.

Pe 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că recunoaște independența teritoriilor din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk (Donbas), aflate sub controlul separatiștilor proruși.

Acțiunile sale au fost condamnate de Kiev, ONU, Occident și de mai multe țări, dintr-un capăt într-altul al lumii.

Mai mulți oficiali americani și occidentali au avertizat că acest pas premerge unei operațiuni militare mai ample care vizează Ucraina în întregul său.

Peste 150.000 de soldați ruși înconjoară acum Ucraina în nord (Belarus), în est (Donbas) și în sud (Peninsula Crimeea, anexată ilegal de la Ucraina în martie 2014), potrivit estimărilor serviciile de informații din SUA și Ucraina, citate de CNN.

Ucraina a spus că răspunsul la un potențial atac „va fi instantaneu”, a declarat miercuri Olexei Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

În acest timp, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a decretat stare de urgență pentru 30 de zile.

Chiar și așa, Ucraina nu a închis definitiv ușa diplomației. Volodimir Zelenski a declarat că urmărește în continuare diplomația ca o cale de ieșire din criză.

„Ne dorim pace și calm, dar dacă suntem prea liniștiți astăzi, mâine vom dispărea”, a spus el într-un discurs adresat națiunii.

Acțiunile Rusiei au fost condamnate ferm de multe națiuni, liderii occidentali impunând noi sancțiuni marți și întrerupând o conductă cheie cu Rusia.

Astfel, Biden a anunțat că SUA vor sancționa instituțiile financiare și pe oligarhii Rusiei, UE a sancționat 351 de parlamentari ruși care au votat pentru recunoașterea regiunilor separatiste, iar Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a cinci bănci rusești și a trei oligarhi ruși.

Tot marți, Germania a declarat că a oprit punerea în funcțiune a unei conducte de 11 miliarde de dolari de 750 de mile care leagă Rusia direct de Germania.

Proiectul Nord Stream 2 a fost finalizat în septembrie, dar nu a primit încă undă verde de la autoritățile de reglementare germane. Fără aceasta, gazele naturale rusești nu pot trece prin conducta din Marea Baltică, din Rusia către Germania.

Miercuri, Japonia și Australia s-au alăturat listei țărilor care au impus sancțiuni Rusiei, precum și regiunilor separatiste Donețk și Luhansk.

Dar China, care de ani de zile a menținut o prietenie solidă cu Rusia, a criticat sancțiunile occidentale.

Întrebată în conferința de presă zilnică a ministerului chinez de Externe dacă China ar lua în considerare să urmeze exemplul celorlalte țări, sancționând Rusia, purtătorul de cuvânt al ministerului, Hua Chunying, a răspuns reporterului: „În mod evident, vă lipsește o înțelegere de bază a politicii guvernului chinez”.

Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe
Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe

„Credem că sancțiunile nu sunt niciodată modalitatea fundamentală și eficientă de a rezolva problemele. China se opune întotdeauna oricăror sancțiuni unilaterale ilegale", a spus Hua, citată de CNN, reiterând că cele două părți ar trebui să caute o soluție prin dialog și negociere.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a avertizat miercuri Rusia că se îndreaptă spre „statutul de paria” și a apreciat că Kremlinul pregătește terenul pentru un atac total împotriva Ucrainei.

Ministrul britanic de externe Liz Truss a declarat că este „foarte probabil” ca Rusia să atace capitala Ucrainei, Kiev, un oraș de aproximativ 2,6 milioane de locuitori.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG