Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Uniunea Europeană, SUA și Marea Britanie au anunțat sancționarea mai multor cetățeni ruși și a unor instituții și activități financiare ale Moscovei.
- Germania blochează pentru moment certificarea controversatei conducte Nord Stream 2, care poate transporta gaze direct din Rusia în Europa, cu ocolirea Ucrainei.
- Ministrul român al Finanțelor anunță intenția de scădere „temporară”, cu 50%, a accizei la combustibil.
Rusia „izolată”
Din 2014 până acum, Vladimir Putin a avut suficient timp să ia măsuri pentru ca sancțiuni de genul celor anunțate ieri de Occident să aibă un efect cât mai limitat asupra economiei țării și intereselor celor apropiați lui, scrie The New York Times.
„E important ca în viitor să creștem gradul de suveranitate al economiei noastre”, a spus Vladimir Putin săptămâna trecută, când a anunțat că țara este acum mult mai pregătită pentru a se descurca în fața „sancțiunilor nelegitime”. Chiar și oligarhii, subliniază analiza The New York Times, ca urmare a rolului lor în companiile de stat, „ar putea beneficia, de fapt, de o economie mai izolată”.
Concluzia experților consultați de publicație este că acest prim pachet de sancțiuni nu este suficient pentru a influența cu adevărat deciziile lui Vladimir Putin.
Și The Washington Post remarcă că, potrivit experților, valul inițial de sancțiuni anunțate ieri de Uniunea Europeană e puțin probabil să modifice calculele lui Vladimir Putin pe termen scurt. Iar Rusia a avertizat deja că sancțiunile SUA vor lovi în economia americană.
Sancțiunilor decise de UE și SUA li s-au alăturat cele ale Marii Britanii, care are propria listă de instituții și oligarhi pe care îi vizează, dar și anunțul separat al cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, potrivit căruia procesul de certificare a conductei de gaze Nord Stream 2 a fost întrerupt. Cel puțin deocamdată.
După ce a fost criticat în ultimele luni pentru prestația sa considerată slabă în chestiunea Rusiei, Olaf Scholz a punctat, ieri, anunțând separat decizia legată de Nord Stream 2. Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, care s-a dorit un mediator principal al crizei ucrainene, suferă consecințele eșecului său, scrie Politico. Acesta ar putea primi credit „pentru că a încercat”, scrie France 24, care analizează mișcările de PR ale echipei prezidențiale
Președintele Franței anunța în weekend că a mediat o întâlnire Biden – Putin. La scurt timp, președintele Rusiei arunca în aer lunile de negocieri și pledoariile pentru dialog. Acum, nici măcar întâlnirea de mâine dintre șefii diplomațiilor SUA și Rusiei nu mai are loc.
SUA au anunțat ieri și o decizie militară: 800 de soldați americani pleacă din Italia în țările baltice. De asemenea, adaugă Military Times: până la opt avioane F-35 și un batalion de aviație cu 20 de elicoptere Apache sunt transferate din Germania în Lituania, Letonia și Estonia. Grecia și Polonia primesc o forță de aviație cu 12 elicoptere AH-64 Apache.
Efectele asupra economiei globale
Gestionarea sancțiunilor impuse de Occident nu are de-a face doar cu o dozare strategică a variantelor avute la dispoziție. Sancțiunile pot avea efect în lanț, avertizează experții. Este motivul pentru care, precizează Reuters, Joe Biden a insistat că are grijă ca sancțiunile impuse Rusiei să nu lovească economia americană.
„Ușor de zis, greu de făcut, în condițiile în care Rusia este printre principalii exportatori globali de gaze, petrol, cupru, aluminiu și paladiu, printre altele.”
De altfel, petrolul a ajuns deja la cel mai mare preț din ultimii opt ani, iar Moscova știe că are pârghii globale la dispoziție. China este acum principala destinație de export a Rusiei, în timp ce Beijingul rămâne principalul furnizor al Federației Ruse.
În privința gazelor, punctul sensibil al Uniunii Europene, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat, marți, că Europa se va trezi în față unei „noi lumi”. O lume în care va plăti 2.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale, scrie Tass.
În România, efectele economice ar urma să fie limitate, titrează profit.ro: „România - printre statele UE cel mai puțin dependente de gaz rusesc. Economia - cel mai puțin dependentă de exporturile în Rusia din regiune”.
„Sub 6 lei”, la pompă
În România, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat scăderea „temporară” cu 50% a accizei la combustibil. „Măsura ar reduce prețul la pompă imediat cu peste 1 leu”, a spus el. Europa Liberă analizează posibilele efecte ale deciziei: „Ce luăm pe mere, dăm pe pere”, spun specialiștii.
În plus, atât ministrul Finanțelor, cât și cel al Energiei, Virgil Popescu, au refuzat să răspundă unor întrebări considerate mai mult decât firești de experți: care este impactul bugetar, care este impactul pe deficit, impactul pe datoria publică și pe ce perioadă va fi implementată măsura?
Ministrul de Finanțe nu vizează doar acciza, ci și prețul asigurării auto. Plafonarea costurilor este în acest caz soluția aflată în dezbatere publică.
Economedia semnalează o nouă listă de numiri în funcții plătite din bani publici: „patroana unui salon de înfrumusețare, un veterinar, primar de comună din Timiș, un fost angajat al SRI și o absolventă de Litere”, în conducerea companiilor feroviare de stat.
Muzică, sport și afecțiune
Efectele deciziilor Rusiei cu privire la regiunile separatiste din Ucraina au și efecte nebănuite: „Ucraina o înlocuiește pe reprezentanta sa la Eurovision pe fondul tensiunilor dintre Kiev şi Moscova. Alina Pash s-a retras după acuzațiile că a vizitat Crimeea la un an după anexare”, scrie G4Media.
În fotbal, notează RFE/RL, este pusă sub semnul întrebării organizarea finalei Ligii Campionilor, din 28 mai. Premierul Marii Britanii cere ca aceasta să nu se mai desfășoare în Rusia, la St. Petersburg, așa cum e programat. UEFA spune că analizează situația, dar o decizie nu va fi ușoară în condițiile în care compania rusă Gazprom e partener oficial și sponsor al UEFA.
În PressOne, Barbu Mateescu face „Portretul românului care crede în Putin”: oricum privești cifrele, susținătorii liderului de la Kremlin sunt o minoritate, ce trebuie înțeleasă, spune acesta.
Alte știri:
- România poate primi jumătate de milion de refugiați din Ucraina, anunță ministrul Apărării.
- Uniunea Europeană își activează echipa de reacție rapidă la atacuri cibernetice, în sprijinul Ucrainei, scrie G4Media.
- Numărul cazurilor noi de Covid s-a apropiat din nou ieri în România de 15.000.
Dacă aveți sugestii sau recomandări de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
Carmen
