Actualizare 15:17. Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan, a decis ca România să rămână consecventă în poziția sa față de pacea din Ucraina, iar încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate.
„Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa”, anunță CSAT într-un comunicat de presă.
„România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace. Obiectivul fundamental rămâne o pace justă și durabilă, în urma căreia Ucraina, susținută de toți aliații săi, să poată începe reconstrucția țării și refacerea economiei.
România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua”, mai arată CSAT.
Tot la ședința CSAT, președintele interimar al le-a prezentat membrilor Consiliului rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025.
„Toți liderii prezenți au reafirmat continuarea susținerii financiare și militare pentru Ucraina și sprijinul ferm pentru o soluție negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei și al Europei”, se arată în comunicatul CSAT.
De asemenea, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu de la Marea Neagră.
„România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră”, arată CSAT.
De asemenea, CSAT a mai discutat despre creșterea procentului din PIB pentru apărare.
„Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene”.
Membrii Consiliului au evaluat și Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României.
O navă nouă pentru Armata Română
Membrii CSAT au discutat și despre consolidarea relației cu SUA, „în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre”.
„Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate. În acest context de securitate, membrii Consiliului au analizat și aprobat, în ședința de astăzi, dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției”, mai arată CSAT, care precizează că astfel flota existentă va fi consolidată.
„Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”.
Actualizare 14:55. Ședința CSAT s-a încheiat după două ore.
Agenda oficială a ședinței CSAT are următoarele subiecte:
- Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
- Poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina;
- Raport privind activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025;
- Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.
Ședința CSAT din 28 martie este prima convocată de președintele interimar, Ilie Bolojan, de la preluarea mandatului, după demisia din funcție a lui Klaus Iohannis.
Ultima ședință CSAT, convocată de fostul președinte Klaus Iohannis, a avut loc în 28 noiembrie. Atunci, serviciile de informații au prezentat informațiile care au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale.
Moment important în războiul in Ucraina
Ședința CSAT vine într-un moment în care, la nivel internațional, au loc negocieri și discuții care să ducă la o încheiere durabilă a conflictului din Ucraina.
Pe 28 martie, România a participat la Paris la summitul țărilor care doresc să ajute Ucraina - Coalition of the Willing.
După summit, președintele Ilie Bolojan a declarat că România va participa la un grup de lucru pentru monitorizarea armistițiului de 30 de zile de la Marea Neagră.
Ilie Bolojan a mai spus că „dacă se ajunge la un acord de pace, forțe de menținere a păcii vor participa pe flancul estic și vom participa la aceste discuții ca țară de tranzit”.
Anterior, după o reuniune a Consiliului European dedicată războiului din Ucraina, Ilie Bolojan a declarat că România va continua să fie un hub logistic pentru susținerea Ucrainei.
La sfârșitul lunii februarie, președintele interimar a avut consultări cu partidele politice parlamentare din România. Concluzia de atunci a fost că toate formațiunile au fost de acord că România nu va trimite trupe în Ucraina, dar va continua să sprijine Ucraina în alte moduri.
Pe 25 martie, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu secretarul general NATO, Mark Rutte, cu care a discutat despre securitatea la Mării Negre.
De asemenea, în perioada 31 martie - 11 aprilie, Forțele Navale Române coordonează un exercițiu care implică peste 2.300 de militari din România, Albania, Bulgaria, Canada, Franța, Grecia, Italia, Olanda, Spania, Marea Britanie, Statele Unite și Turcia. Exercițiul Sea Shield 25 se va desfășura în Marea Neagră, de-a lungul fluviului Dunăre și în regiunile de coastă.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România este condus de președintele României și are următoarea componență:
- Președintele României - Președinte al CSAT
- Prim-ministrul României - Vicepreședinte al CSAT
- Ministrul Apărării Naționale
- Ministrul Afacerilor Interne
- Ministrul Afacerilor Externe
- Ministrul Justiției Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Ministrul Finanțelor
- Directorul Serviciului Român de Informații
- Directorul Serviciului de Informații Externe
- Șeful Statului Major al Apărării
- Consilierul Prezidențial pentru Apărare și Securitate Națională
- Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
