Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Vladimir Putin pretinde că SUA vor să atragă Rusia într-un război, iar Ucraina nu trebuie să adere la NATO pentru că ar revendica apoi Crimeea.
- Premierul Marii Britanii promite sprijin, în persoană, la Kiev, președintele României o face în convorbirea telefonică cu omologul ucrainean.
- România atinge un nou record de infectări cu Covid. Nu e ultimul, potrivit ministrului Sănătății.
Putin a vorbit
Retorica Rusiei față de „amenințările” Occidentului, dorința Moscovei de a întoarce timpul la momentul 1997 și nemulțumirea față de prezența NATO în România, Polonia și țările baltice au fost exprimate, marți, de însuși președintele Vladimir Putin. Acesta nu mai menționase public subiectul din luna decembrie.
După întâlnirea de la Kremlin cu premierul Ungariei, Putin a explicat că:
- îl deranjează instalațiile militare NATO din România și Polonia, care ar „amenința” Rusia;
- nu vrea ca Ucraina să adere la NATO pentru că aceasta ar putea încerca să recupereze Crimeea (n.r. anexată ilegal de Rusia în 2014;
- SUA vor să ademenească Rusia într-un război pentru a avea un pretext să impună sancțiuni economice;
- Ucraina (nu Rusia, așa cum arată oprimarea constantă a opoziției) încalcă drepturile omului;
Cu 100.000 de militari mobilizați în apropierea graniței cu Ucraina, Rusia continuă să nege că ar intenționa să invadeze Ucraina, relatează BBC. Aceasta la opt ani după ce a invadat și anexat Crimeea și a inițiat sprijinirea separatiștilor din estul Ucrainei.
„Rusia poate să nege că ar intenționa să invadeze Ucraina, dar a formulat cereri care nu pot fi îndeplinite de Occident. Ce urmează ar putea pune în pericol întreaga structură de securitate europeană”, adaugă editorul pentru Europa al BBC News, Paul Kirby.
Putin pare să transmită semnalul unui posibil parcurs diplomatic pentru criza de la granița Ucrainei, scrie The New York Times, în timp ce acuză SUA că vor să atragă Rusia într-un război și NATO că pune în pericol pacea globală prin prezența sa în Estul Europei.
Despre armamentul avansat adus deja de Rusia în Ucraina, în estul revendicat de separatiști, în articolul RFE/RL care trece în revistă lista sistemelor militare desfășurate deja în Luhansk și Donețk.
Consecințele invadării Ucrainei ar fi un „dezastru umanitar, politic și militar pentru Rusia și pentru lume”, a spus premierul Marii Britanii, Boris Johnson, aflat la Kiev. Alături de președintele Zelenski, Boris Johnson a adăugat că țara sa va fi judecată în funcție de ajutorul pe care îl acordă acum Ucrainei.
The Guardian remarcă declarația lui Johnson potrivit căreia Rusia, cu armele îndreptate către tâmplele ucrainenilor, încearcă să destrame arhitectura de securitate creată după căderea Zidului Berlinului.
Și președintele Klaus Iohannis a vorbit, marți, cu președintele Ucrainei, căruia i-a transmis sprijinul României. Acesta a ridicat însă și problema drepturilor minoritățile naționale din Ucraina, mai exact „protecția identității lingvistice a etnicilor români”.
Președintele României a reiterat așteptarea ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, Ucraina să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești”.
Tema felului în care Ucraina a tratat drepturile minorităților naționale este una avansată și de Ungaria. În 2017, relațiile dintre cele două țări s-au degradat considerabil, după ce Ucraina a legiferat că limba oficială în educație este ucraineana, limitând drastic învățământul în limbile minorităților naționale.
Felul în care acționează acum Budapesta este descris de The New York Times drept o distanțare clară de discursul aliaților din NATO, în multiple puncte: aprovizionarea cu gaze rusești, prezența forțelor NATO pe teritoriul național, importanța sancțiunilor economice.
Vladimir Putin ar urma să discute azi telefonic cu premierul Marii Britanii, o convorbire amânată deja de două ori, precizează The Guardian. The Moscow Times semnalează că și premierul Italiei a discutat, marți, telefonic, cu Vladimir Putin. Italia sugerează că ar exista un angajament reciproc pentru găsirea unor soluții „de durată” și „reconstruirea încrederii”.
În The New York Times, un avertisment: o invadare a Ucrainei ar fi precedată de atacuri cibernetice. SUA trimite un înalt oficial în domeniul securității la Brussels pentru a sprijini NATO în fața atacurilor cibernetice pe care le poate desfășura Rusia.
În Rusia, 2.000 de intelectuali și activisti pentru drepturile omului au semnat o scrisoare deschisă a Congresului Intelectualilor din Rusia, în care cer autorităților din țară să nu intervină militar în Ucraina.
Peste 40.000 de cazuri într-o zi
„Alexandru Rafila: Săptămâna viitoare vom avea peste 50.000 de cazuri COVID pe zi”, titrează Libertatea.ro, în timp ce News.ro remarcă ipoteza de lucru a ministrului: normalitate până la sfârșitul lui martie.
”Eu cred că vom reveni la normal până la sfârşitul lunii martie. Normal înseamnă că probabil nu va mai fi nevoie de starea de alertă. Eu cred că prelungirea stării de alertă va fi limitată de această dată. /.../ Sunt ipoteze de lucru. Nu sunt angajamente”, a declarat, marţi seară, la TVR , Alexandru Rafila.
România a înregistrat, marți, 40.018 cazuri noi de Covid, cel mai mare număr de cazuri zilnice raportate de la începutul pandemiei până acum.
Între timp, Danemarca devine prima țară membră UE care renunță la restricțiile anti-Covid (n.r. Danemarca are o rată de vaccinare cu schema completă de peste 80%).
România discursului „extremist, xenofob și antisemit”
Fără a numi Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), comunitatea academică de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) „solicită o reacție fermă din partea societății în fața discursului extremist, xenofob și antisemit”.
Aceasta remarcă intensificarea discursului „ce încearcă să relativizeze și să cauționeze evenimente și actori politici condamnabili, ce aparțin unei istorii întunecate a României și a umanității. Este vorba despre lideri și actori politici recunoscuți pentru atitudini, decizii și acțiuni profund antidemocratice, extremiste, xenofobe și antisemite”.
În urmă cu două zile, președintele de onoare AUR, Călin Georgescu, a încercat să reabiliteze personaje controversate din istoria legionară a României - Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu. Istoricul Dorin Dobrincu explică pentru Europa Liberă pericolele promovării ideilor legionare și mecanismele poziționărilor extreme ale AUR.
Premierul Ciucă cere înțelegere în chestiunea pensiilor
În Europa Liberă, o pledoarie anti-propagandă, de data aceasta a premierului Ciucă, cu referire la propaganda PSD privind majorarea pensiilor: „Amăgim oamenii”, a spus acesta potrivit surselor Europa Liberă.
Premierul Ciucă l-a chemat la discuții pe ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru a-i cere să înceteze propaganda legată de majorarea pensiilor și renegocierea PNRR. Înainte de discuția cu ministrul, Nicolae Ciucă l-a sunat și pe Marcel Ciolacu. Acesta ar fi fost de acord că tema trebuie oprită, „deoarece pune în dificultate Guvernul”.
Alte știri:
- Ministrul francez de Externe se va afla, miercuri şi joi, în România. El participă miercuri la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, transmite Agerpres.
- România a început recensământul populației și al locuințelor. „Avem o pierdere de un milion de persoane în ultimii 10 ani”, spune directorul INS.
- 7 lei litrul de benzină. Europa Liberă explică de ce au crescut prețurile și cum profită statul de scumpirile în lanț.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le abordăm la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate bune,
Carmen
