Dosarul Revoluției. Iliescu, protejat până la capăt?
Dosarul Revoluței - în care este judecat fostul președinte Ion Iliescu - riscă să fie retrimis procurorilor pentru a treia oară. Tergiversarea acestui dosar chiar și la 34 de ani de la data faptelor e unul din marile eșecuri ale Justiției. O mână protectoare pare că are grijă de Iliescu.
Vineri, pe 14 iunie, judecătorii de la Înalta Curte le-au dat procurorilor militari un termen de cinci zile să spună dacă mențin trimiterea în judecată a dosarului sau cer restituirea cauzei pentru refacerea anchetei.
Cei trei inculpați - fostul președinte Ion Iliescu (94 de ani), fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu (82 de ani) şi Iosif Rus (87 de ani), fost şef al Aviaţiei Militare - au contestat la Înalta Curte decizia Curții de Apel București de a începe judecata.
La Înalta Curte, dosarul a ajuns la completul de doi judecători format din Elena Barbu și Mihai Udroiu, dar aceștia nu au reușit să cadă de acord asupra unei soluții.
Așa că, după trei amânări, s-a ajuns la un așa-numit complet de divergență. Adică, a fost nevoie de un al treilea judecător care să încline balanța.
Cel de-al treilea magistrat a fost însăși președinta Curții de Apel București, Lia Savonea, fosta șefă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
De precizat că, dintre primii doi judecători, Elena Barbu a făcut opinie separată, susținând rejudecarea primei faze a dosarului, cea de la Camera Preliminară, la Înalta Curte, și nu la Curtea de Apel București, pe motiv că Gelu Voican Voiculescu era membru al guvernului.
Revenind la Lia Savonea, ea este considerată unul dintre cei mai influenți judecători din sistem, fiind o expertă în jocuri de putere, cunoscută pentru idiosincrazia față de DNA și susținerea fostei Secții Speciale, la a cărei desființare s-a opus.
Aceasta a negociat în detaliu noile legi ale justiției astfel încât judecătorii din CSM să obțină cât mai multă putere și a reglementat prin regulamente interioare componența completurilor specializate, astfel încât să dețină controlul total asupra acestora.
Lia Savonea este cea care a emis o sentinţă de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru actul sexual cu o minoră, justificând că fetița și-a dat consimțământul.
Crimele împotriva umanității, un pas greu pentru justiția română
Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus sunt acuzaţi de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, singurele rămase imprescriptibile.
Din acest punct de vedere, dosarul are o miză uriașă, simbolică în primul rând - pentru că au trecut 34 de ani de la Revoluție - dar și juridică.
Dacă cei trei inculpați ar fi condamnați pentru crime împotriva umanității, s-ar deschide calea altor verdicte de acest tip, pe care instanțele românești se feresc să le dea.
Cea mai bună dovadă este achitarea torționarilor disidentului Gheorghe Ursu, judecați tot pentru crime împotriva umanității.
Una dintre cele mai apăsate critici aduse de istorici acestui dosar este că Armata și Securitatea sunt practic exonerate de răspundere.
Mâna protectoare a Justiției
Tergiversarea timp de trei decenii a Dosarului Revoluției este un eșec al justiției, dar el nu putea fi posibil fără complicitatea politică la nivel înalt.
Au fost zeci de anchete, rechizitorii, amânări și retrimiteri către procurori, derobări de responsabilitate, condamanări la CEDO.
Motivele au fost dintre cele mai diverse - de la lipsa probelor, încălcarea procedurilor în audierea martorilor, trasferul dosarului între instanțe și schimbarea încadrării.
Chiar dacă în privința faptelor de la Revoluție au mai fost condamnări, de la „lotul CEPx” (abreviere de la Comitetul Politic Executiv al Partidului Comunist) la generalii Mihai Chițac și Victor Stănculescu, așa cum a arătat Europa Liberă, dosarul-mamă, cel care se referea la liderii politici ai momentului, în frunte cu Ion Iliescu, nu este soluționat nici până acum.
În 2007, după 28 de ani, Curtea Constituțională stabilea că dosarul trebuie judecat de o instanță civilă, și nu de una militară.
În 2011, România a fost condamnată prima oară la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Procesul a fost intentat de Asociația „21 Decembrie”. CEDO a decis ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro pentru părinții unui tânăr de 19 ani, ucis la Revoluție, în Brașov, în timpul unei manifestații reprimate de forțele de ordine.
În 2015, dosarul, care fusese instrumentat de procurorul Dan Voinea, a fost clasat de procurorul general de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, sub motiv că genocidul, tratamentele neomenoase și infracțiunile contra umanității nu erau prevăzute în legea penală.