Linkuri accesibilitate

România pleacă din băncile rusești. Riscurile pentru fondurile private de pensii


Imagine de la o întâlnire a Consiliului Băncii Internaționale de Investiții. 2017, București.

Decizia guvernului de a retrage România din Banca Internațională de Investiții (BII) a fost accelerată de războiul din Ucraina, dar de ea se vorbește de peste un an de zile. Afectate vor fi fondurile de pensii private, care au o expunere de circa 273 de mil. euro în obligațiuni ale băncii.

În afară de Banca Internațională de Investiții, România se va retrage și din Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE), potrivit deciziei guvernului, care a adoptat în ședința de miercuri un proiect de lege în sensul acesta, proiect care va merge spre adoptare în parlament.

Impactul financiar suportat de guvern de la buget pentru retragerea din aceste două bănci se va ridica la peste 40 de milioane de euro, potrivit econmedia.ro. În afară de aceaști bani, România va trebui să suporte și cheltuieli privind asistența tehnică și juridică pentru procesul de retragere din cele două bănci.

Cât de mare e riscul pentru fondurile de pensii private

Fondurile de pensii private din România au expunere majoră pe Banca Internațională de Investiții, aproximată de analiști la circa 270 de milioane de euro.

Din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, patru – NN Pensii, Vital, BCR Pensii şi BRD Pensii – aveau în septembrie 2021 plasamente în obligaţiuni la Banca Internaţională de Investiţii, de aproximativ 784 milioane lei.

NN Pensii este „cel mai mare investitor în obligațiunile emise de BII”, potrivit notei de fundamentare a guvernului.

Peste 2 milioane contributori la NN Pensii- 35% din piață

NN Pensii administrează direct activele nete din conturile de Pilon II ale peste 2 milioane de participanți la fondul NN, cu o valoare totală de peste 31 de miliarde de lei la finalul lunii martie 2022, reprezentând aproape 35% din piață, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară.

Alte fonduri private de pensii care se numără printre investitorii români la obligațiunile BII sunt: Banca Transilvania, BT Asset Management, BCR Erste Asset Management.

Nu este clar ce impact va avea retragerea României din BII asupra investițiilor fondurilor de pensii private, spune guvernul în Nota de fundamentare a proiectului de lege.

„Având în vedere contextul geopolitic actual, coroborat cu scăderea rating-urilor băncii de către marile agenţii internaţionale, există posibilitatea afectării titlurilor emise de Banca Internaţională de Investiţii pe piaţa românească”, mai spune documentul citat.

Totodată, „impactul asupra mediului de afaceri poate surveni prin contagiunea legată de afectarea activelor deţinute de fondurile de pensii, dar şi de alţi actori ai pieţei”.

Valoarea participației la fondul de pensii private ar putea să scadă

Economistul Aurelian Dochia explică pentru Europa Liberă că oamenii care au cotizat la aceste fonduri de pensii nu riscă în niciun caz să-și piardă banii, dar că valoarea participației poate să scadă cu 1, 2 chiar 3 procente, proporțional cu expunerea fiecărui fond de pensii la BII.

„Cei care au depus banii la aceste fonduri nu sunt expuși direct la aceste participații, ei sunt expuși la întregul portofoliu pe care îl are fondul de pensii și care cuprinde sute și mii de alte active. Chiar dacă unul din aceste active scade, altele pot crește, asta se întâmplă în fiecare zi cu participațiile: își schimbă valoarea. Dar asta nu înseamnă că valoarea pentru cel care și-a depus banii de pensii aici este pierdută, în niciun caz. Poate să fie diminuată. Nu există riscul ca oamenii să-și piardă banii, pot să piardă din valoare, în funcție de expunerea fiecărui fond de pensii în parte. Vor pierde 1, 2, 3 procente, proporțional cu această expunere”.

Aurelian Dochia mai spune că nu este exclus ca fondurile de pensii private să ceară o „despăgubire” din partea statului „pentru că e o decizie politică a statului”. „Poate fi discutat lucrul acesta, poate să ajungă și în justiție o asemenea situație”.

În ce privește motivele de îngrijorare legate de aceste fonduri de pensii, Dan Apostol, purtătorul de cuvânt al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), spune că nu poate să comenteze până nu vede rezultatele unei analize.

Banca Internațională de Investiții s-a împrumutat masiv de pe piața românească

Statele membre ale BII sunt: Bulgaria, Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Federaţia Rusă, Slovacia şi Republica Socialistă Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta, Ungaria.

Potrivit Memorandumului adoptat în martie de președintele Klaus Iohannis, Guvernul României va urmări coordonarea cu Cehia, Slovacia și Bulgaria în scopul unei ieșiri simultane din BII și stabilirii unor modalități similare de ieșire.

Capitalul subscris vărsat de România la BII este de 26,10 milioane de euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 50,59 milioane de euro.

Ministerul Finanțelor susține, însă, că nu se poate defini, momentan, impactul financiar și că pentru un calcul exact ar trebui contractat un auditor extern.

Totodată, Banca Internațională de Investiții a împrumutat sume importante de pe piața românească, după o emisiune de obligaţiuni de 500 milioane lei la Bursa de Valori Bucureşti. Nu este clar ce se va întâmpla cu această sumă împrumutată, după ce România se va retrage din bancă.

Capitalul subscris de România la BICE- 28,36 mil. euro

Capitalul total subscris al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE) este de 400 milioane euro, din care capitalul subscris vărsat este de 200 milioane euro.

Capitalul subscris vărsat de România este de 14,23 milioane euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 14,23 milioane euro.

În Proiectul de lege care prevede denunțarea acordului interguvernamental semnat la Moscova în 1970, se precizează că toate cheltuielile ocazionate de această retragere precum și cele privind asistența tehnică și juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor, „Acțiuni generale”.

Economistul Aurelian Dochia spune pentru Europa Liberă că există totuși șanse ca participațiile să fie vândute, dar ele sunt destul de mici din cauza retragerii mai multor țări din banca rusească.

„Rămâne să vedem ce condiții de scăpare există pentru participații, pentru că șansele să le vândă, chiar și la un preț mult mai mic, rămân în picioare. Deși retrăgându-se din bancă mai multe țări, șansele să vândă participațiile sunt mai reduse, dar sunt riscurile pieței, care există oricând.”

Marile agenții de rating au declasificat BII la categoria nerecomandată investitorilor („junk” – gunoi, în jargonul investitorilor). Banca are dificultăți de lichiditate din cauza blocări conturilor de Clearstream, furnizorul European de service post tranzacționare.

La începutul lunii martie 2022, Conducerea Executivă BII a transmis statelor membre o scrisoare prin care subliniază că este necesară efectuarea imediată a unor plăți scadente pentru a evita incapacitatea de plată. Necesarul de lichiditate la acel moment era de peste 125 milioane de euro.

Conform site-ului BII, cele mai importante proiecte finanțate de bancă în România sunt:

  • Agricover Credit IFN – 10 milioane euro finanțare pe 7 ani pentru sprijinirea IMM-urilor;
  • Avicola – 17 milioane euro finanţare pe 7 ani în scopul modernizării;
  • Heliosagri – 20 milioane euro finanțare pe 7 ani în scopul achiziției fabricii de ulei comestibil și dezvoltării producției'
  • Medicover – 20 milioane euro pe 10 ani pentru dezvoltarea de unități medicale în România, Ungaria și Slovacia;

Controversele românești

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost creată în anii 1970 și era instituția financiară care finanța în trecut CAER, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, având sediul la Moscova. România a devenit membră a acestei bănci în 1971, când banca deservea întreg spațiul socialist.

Nouă state foste comuniste au continuat să rămână sau au revenit ulterior ca acționari ai BII:

  • Rusia (46,03%);
  • Bulgaria (12,95%);
  • Ungaria (12,27%);
  • Cehia (11,47%);
  • România (6,89%);
  • Slovacia (6,59%);
  • Cuba (1,64%);
  • Vietnam (1,13%);
  • Mongolia (1,04%)v

După o perioadă de relativă amorțire, care a durat din 1990 până în 2012, banca decide să își reia activitatea.

Guvernul Ponta a semnat la 1 iulie 2015, la Moscova, noi condiții de participare la BII, care obligau România să-și majoreze continuu participația la această bancă. Ministru al Finanțelor era atunci Eugen Teodorovici.

Guvernul Ciolos a consfințit ulterior noile condiții de participare prin lege în 2016. Proiectul a trecut atât de Camera Deputaților, cât și de Senat fără niciun vot împotrivă.

Republica Cehă nu a fost atunci de acord cu toate prevederile acestui acord.

La finalul anului 2018, Guvernul României şi-a majorat cota parte a capitalului social al Băncii Internaţionale de Investiţii (BII), printr-o contribuţie suplimentară de 4 milioane de euro, și a ajuns atunci la o deținere de 7,04%, pe locul cinci printre statele participante la BII.

În atenția opiniei publice românești banca rusească intră în 2018 după decizia de mutare a sediului ei central de la Moscova la Budapesta, dar și după scandalul dintre senatorul liberal Florin Cîțu și ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici. În 2019, Cîțu l-a acuzat pe Teodorovici că este „spion rus”.

Banca lui Putin

Banca Internațională de Investiții a fost calificată de-a lungul timpului drept o bancă controversată. Din acest motiv, a primit adesea etichete ca „banca lui Putin, „calul troian al lui Putin”, „banca spionilor”, „bancă rusă obscură”.

Departamentul de stat al SUA a avertizat, la mutarea sediului IBB la Budapesta, că Rusia va folosi banca „pentru a-și extinde influența malignă în Ungaria și în regiune”.

Așa cum a scris Europa Liberă, Banca Internațională de Investiții „beneficiază de privilegii diplomatice și imunități precum și de TVA de 0%”, potrivit statului băncii. Altfel spus, sediul băncii are statut diplomatic, la fel și angajații ei.

De pildă, în acordul internațional de stabilire a noului sediu la Budapesta, discutat de Parlamentul maghiar în urmă cu patru ani, pe lângă detaliile legate de clădirile pe care le va oferi statul maghiar pentru noul sediu și de faptul că cetățenii maghiari vor plăti toate costurile – inclusiv renovări, chirie și securitate – sunt prevăzute și o serie de imunități pentru a garanta faptul că statul maghiar nu va putea intra în clădire fără autorizație prealabilă, scrie Index.hu.

În plus, angajații și familiile acestora vor beneficia de imunitate diplomatică. Mai mult, statul maghiar va trebui să se asigure că invitații BII – „experți și consilieri care acționează în interesul băncii” – vor putea intra în țară „fără a se ține cont de cetățenia lor”, iar Ungaria va fi obligată să le furnizeze imunitate diplomatică celor care au de-a face cu banca, mai scris Index.hu.

Criticii băncii au subliniat istoria familiei directorului executiv al IIB Nikolai Kosov în serviciile secrete sovietice, scria Financial Times. Tatăl lui Kosov a fost cel mai important agent de la Budapesta pentru KGB în anii 1970; mama lui a fost descrisă de agenția de presă rusă Tass drept „unul dintre cei mai extraordinari spioni ai secolului al XX-lea”.

Într-un interviu pentru FT, Kosov a respins criticile drept „propaganda neagră” și și-a acuzat detractorii de „necunoaștere totală” a operațiunilor băncii.

Cine face parte din BII din parte României

Potrivit statutului băncii, structura de conducere este formată din Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor și Consiliul de management. Iar din aceste structuri nu lipsesc numele românești.

Florinela Boni Cucu, directoare în Consiliul Directorilor, din partea României

În cadrul BII, Florinela Boni Cucu ocupă un loc de director în Consiliul Directorilor, fiind directoarea Direcției generale Relații Financiare Internaționale (DGRFI) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice începând cu 2013. Potrivit unui CV publicat pe site-ul la Băncii Europene de Investiții, Florinela Boni Cucu lucrează în ministerul de Finanțe încă din 1991, unde a deținut diverse funcții, inclusiv pe cea de director general adjunct în cadrul Departamentului de Trezorerie și Datorie Publică, în perioada 2007-2013.

În 1985, Florinela Boni Cucu a absolvit cursurile Facultății de Cibernetică și previziuni economice din cadrul ASE. În perioada 2004-2006, a făcut și un master de Management public, tot la ASE.

Oana Beatrice Iacobescu, directoare adjunctă în Boardul Directorilor din partea României

Oana Beatrice Iacobescu are funcția de directoare adjunctă în cadrul Consiliului directorilor ai BII și deține, în cadrul ministerului Finanțelor, funcția de șef al serviciului Managementul participațiilor externe și armonizare legislativă din cadrul DGRFI.

Alexandru Florescu, vicepreședinte al Consiliului de management

Născut în 1980, la București, Alexandru Florescu a absolvit Academia de Studii Economice în 2013. A fost, pe rând, expert în cadrul ministerului de Finanțe, în cadrul direcției generale Trezorerie și Datorie publică, unde s-a ocupat în principal de participarea României în cadrul unor instituții financiare internaționale și de probleme legate de piețele financiare, în perioadele 2006-2010 și mai apoi 2012-2013, după cum arată CV-ul său publicat pe pagina Băncii Internaționale de Investiții.

În perioada 2010-2011 a fost consilierul secretarului de stat responsabil de coordonarea Trezoreriei și datoriei publice, parteneriatului public-privat și managementului fondurilor europene.

Din 2013, Florescu a început să lucreze pentru Banca Internațională de Investiții, în calitate de șef al departamentului de analiză și dezvoltare strategică.

Începând cu ianuarie 2016, a obținut poziția de vicepreședinte al Consiliului de Management, reprezentând România.

Ștefan Nanu, directorul Departamentului de datorie şi finanţare structurată

Fostul șef al Trezoreriei statului, Ștefan Nanu (45 de ani) a câștigat acest post în cadrul BII, prin concurs, în urmă cu un an. Potrivit anunțului, făcut la vremea respectivă de BII, Ștefan Nanu urma să se ocupe din această poziție, printre altele, și de structurarea finanțării legate de proiecte și de relațiile cu investitorii.

Anterior, din poziția de șef al Trezoreriei statului, s-a ocupat de problemele legate de datoria suverană, operațiunile trezoreriei, relația cu agențiile de rating și cu instituțiile financiare internaționale, dar și de activități legate de piața de capital.

Nanu, potrivit CV-ului publicat pe site-ul BII, a mai deținut funcții importante și în instituții de prestigiu cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și a participat, printre altele, în corpurile de conducere ale Fondului de Garantare a Asigurărilor, Banca Română de Credite și Investiții, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Comitetul Economic și Financiar al UE.

Ca educație, Nanu a absolvit cursurile facultății de Cibernetică, statistică și informatică economică, secția Cibernetică și previziune economică din cadrul ASE, are și un master, tot la ASE, și a mai urmat diferite programe internaționale, inclusiv pe cele ale Harvard Kennedy School, Venice International University sau Academiei Goldman Sachs.

XS
SM
MD
LG